x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vinuri româneşti cu blazon

0
Autor: Ilinca Zane 27 Apr 2021 - 08:44
Vinuri româneşti cu blazon
Vezi galeria foto


Vinurile prinţului Ştirbey, care altădată se serveau pe Orient Express, vinurile Coroanei, ce strălucesc acum din nou în cupe de cristal, vinurile de Tohani, născute sub semnul unei iubiri regale... Toate aceste licori de viţă albastră au în spate o istorie demnă de reţinut.

 

Există podgorii care altădată produceau vinuri de fală, pentru evenimente de seamă şi ospeţe ale capetelor încoronate. Venirea comuniştilor şi naţionalizarea au întrerupt tradiţia şi au scăzut calitatea licorilor - dar, după revoluţie, graţie unor investitori cu viziune, producţia a fost relansată, iar identitatea, recuperată.

 

Moşii-model marca Brătianu

Domeniul Coroanei – Segarcea a fost pe vremuri furnizor al Casei Regale a României şi a redevenit furnizor după revoluţie - un cerc care se închide.

În 1884, la propunerea lui Ion Brătianu, se înfiinţau „Domeniile Coroanei”, cuprinzând 12 moşii de pe tot întinsul României. Originalul concept era menit nu doar să finanţeze instituţia regală, ci şi să fie un model naţional demn de urmat.

În 2002 – coincidenţă fericită, chiar pe data de 10 mai, de Ziua Regalităţii – un investitor român devine proprietarul unei părţi din vastul domeniu, şi-l replantează cu viţă-de-vie. Pune să se refacă imobilele în paragină, aduce un vinificator francez, foloseşte vechi însemne pentru recuperarea identităţii pierdute.

Crama devine furnizor oficial al Casei Regale a României, pentru licorile din gama Prestige - cinci albe şi trei roşii - şi scoate o colecţie specială de vinuri, „Principesa Margareta”, care „celebrează nobleţea şi umanitatea”. O altă gamă, Blue Train, aminteşte de trenul albastru în care familia regală descindea, odinioară, la cramă.

 

Idee Segarcea

Vinurile de Segarcea au făcut parte tot timpul din meniul întâlnirilor de protocol ale Casei Regale. În 1929, Domeniul a primit permisiunea de a produce vinuri sub Denumire de Origine Controlată, cea mai înaltă treaptă de calitate recunoscută în România. Vinurile primesc și recunoaștere internațională cu ocazia concursului de la Paris, din 1936, organizat în avanpremiera marii Expoziții Universale din 1937.

 

Casetă Segarcea

Tot pentru a celebra valorile de altădată, Domeniul Coroanei a scos gama Marama, care cuprinde vinuri obţinute din 6 soiuri româneşti. Printre ele, celebra Tămâioasă Roză, un strugure rar, vechi de un secol, descendent al familiei Muscaturilor şi adaptat la pământul Olteniei. Şi gama aceasta e dedicată regilor ţării: „Ca podgorie-model a regilor României, trimitem o reverență peste timp celei care a consacrat obiceiul neprețuit al purtării maramei, Regina Maria”, stă scris pe site-ul producătorului.

 

Iubire interzisă

Amplasat în mijlocul zonei viticole Dealu Mare, Tohani se întinde pe 7 dealuri însorite. Documentele care îi atestă existenţa datează din 1773 -  însă povestea care stă sub semnul regalităţii e cea care continuă să aducă faimă regiunii.

Din anul 1930, Principele Nicolae al României, fratele regelui Carol al II-lea, devine proprietarul vastului domeniu. Acolo o cunoaște şi de îndrăgosteşte de Ioana Dumitrescu Doletti, fiică de moșier. Principele renunță la tron pentru a se căsători cu aleasa inimii. Cei doi îşi unesc destinele în secret, pe 28 octombrie 1931, la biserica şi primăria din Tohani.

În 1948, Tohaniul devine proprietate de stat şi, prin asociere cu specialişti din Bordeaux, Franţa, se construieşte crama. Unde, trebuie spus, se află la ora actuală singura vinotecă din zonă, cu peste 100.000 de sticle de colecţie.

După privatizarea şi modernizarea de după revoluţie, Tohani devine furnizor al Casei Regale a României.

 

Idee Tohani

Domeniile Tohani se laudă cu gama Principele Radu, cuprinzând două vinuri în ediţie limitată. Acestea - un Merlot şi un Chardonnay - au fost concepute pentru a reflecta tipicitatea de soi a podgoriei.

 

O tradiţie renăscută

Istoria cramei şi a vinurilor e unică. Prinţul Barbu Alexandru Știrbey (1873 – 1946) era una din cele mai importante personalităţi ale României, atât în calitate de consilier al regilor Carol I şi Ferdinand, cât şi de administrator al Domeniilor Coroanei.

Prinţul şi-a transformat moşiile din ţară într-un conglomerat agricol aducător de profituri, prin investiţii bine gândite şi un marketing modern. Marca Știrbey devenise sinonimă cu calitatea. În pivniţa enormă de sub Palatul Ştirbey, din Bucureşti, se învecheau vinurile obţinute pe domeniile lui.

În perioada de după filoxeră - plaga care usca viile - , viticultorii români s-au grăbit să grefeze pe portaltoiuri americane viţă-de-vie adusă de peste tot, de prin Europa. Pe domeniul prinţului Barbu Ştibey, însă, au fost altoite soiurile autohtone, pentru ca licorile să redea unicitatea locului.

Domeniul a devenit IAS sub comunişti -  iar după revoluţie, constatând că viile cad în paragină şi sunt ameninţate cu dispariţia, inginerul-şef al întreprinderii de stat a căutat în arhive şi i-a contactat pe moştenitorii vechilor proprietari. Respectiv, pe Ileana Costinescu, strănepoata lui Barbu Ştibey, care a venit în România împreună cu soţul, baronul Jakob Kripp. Cei doi şi-au recuperat pământul, au făcut investiţii masive şi au readus domeniul la viaţă. Iar vinurile produse aici, din soiuri autohtone - Crâmpoşie, Tămâioasă Românească, Negru de Drăgăşani - se numără azi printre vinurile de top.

 

Casetă Stirbey

Nu există publicaţie interbelică din România care să nu fi difuzat reclamă pentru vinurile Prinţului Barbu Ştirbey. Erau licori de prestigiu, oferite altădată călătorilor de pe Orient Express. De altfel, la crama din Dealu Mare se păstrează şi azi meniul care trona pe mesele vagonului-restaurant.

 

Un spumant la încoronare

Un alt produs care s-a aflat pe masa Familiei Regale a fost spumantul Rhein Extra. Calitățile sale au fost recunoscute încă din 1906, când a obținut cea mai înaltă distincție la „Expoziția Generală Română”.

Efervescentul a fost produs pentru prima dată în 1892, în pivniţele înfiinţate la Azuga de Wilhelm Rhein. Acesta, descendent al unei vechi familii de saşi din Braşov, a fost încurajat în demersul său chiar de regele Carol I.

Vinul, recunoscut drept cea mai veche marcă de spumant din România, are o strânsă legătură cu regalitatea: Pivnițele Rhein & Cie din Azuga au devenit furnizori ai Casei Regale în 1920, iar spumantul s-a aflat în meniul pentru ceremonia de încoronare a regelui Ferdinand, de la Alba Iulia, în 1922.

 

 

După revoluţie, Cramele Halewood SA, producător al spumantului Rhein Extra, s-au aflat pe lista de furnizori ai Casei Majestăţii Sale.

 

Ce înseamnă furnizor al Casei Regale

„Casa Regală oferă calitatea de Furnizor al Casei Majestății Sale ca semn de recunoaștere și de apreciere a calității deosebite a produselor sau a serviciilor oferite de o persoană sau de o companie comercială”, stă scris pe site-ul oficial al familiei regale al României. „Astfel, acordarea Calității de Furnizor implică un înalt standard al produselor și serviciilor, constanță, seriozitate și înalt profesionalism din partea companiei comerciale sau a persoanei furnizor”.

Calitatea de furnizor nu implică aspecte juridice, politice sau comerciale, şi nu este expresia unui parteneriat, ci „o diplomă” care recunoaşte că serviciile sau produsele persoanei sau companiei au fost solicitate şi apreciate de Casa Regală. Calitatea de furnizor se oferă pe o perioadă de trei ani, după care poate fi luată în discuţie prelungirea ei, pentru alţi trei ani.

 

 

Credit foto: viabucurești.ro, stirbey.com, tohaniromania.com, domeniulcoroanei.com

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

CFR Călători vrea să repare 239 de vagoane în 2021

CFR Călători vrea să repare 239 de vagoane în 2021
CFR Călători vrea să repare 239 de vagoane în acest an. Acum se află în circulaţie 1.014 vagoane, a anunţat, directorul general al companiei, Ovidiu Vizante. "La momentul acesta avem mai multe v...

Isărescu: Mesajul principal şi permanent al BNR este de parteneriat durabil şi robust cu Banca Naţională a Moldovei

Isărescu: Mesajul principal şi permanent al BNR este de parteneriat durabil şi robust cu Banca Naţională a Moldovei
Mesajul principal al Băncii Naţionale a României este de parteneriat durabil şi robust cu Banca Naţională a Moldovei, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la ceremonia de semnarea a noului...

Care este rolul promovării SEO pentru o afacere online?

Care este rolul promovării SEO pentru o afacere online?
Promovarea SEO are ca principal scop creșterea vizibilității unui website pentru motoarele de căutare, dar și creșterea numărului de conversii.   Acest lucru se poate face prin optimizarea paginilor...

Salariul mediu net a crescut nesemnificativ în aprilie 2021

Salariul mediu net a crescut nesemnificativ în aprilie 2021
Salariul mediu net a fost 3.561 lei în luna aprilie 2021, mai faţă de luna precedentă cu 14 lei (+0,4%). Cel mai mult a crescut în tehnologia informaţiei (8.671 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi...

Inflația a crescut la 3,8% în luna mai 2021. Produsele nealimentare s-au scumpit

Inflația a crescut la 3,8% în luna mai 2021. Produsele nealimentare s-au scumpit
Inflația a crescut la 3,8% în luna mai 2021, de la 3,2% în aprilie. Produsele nealimentare s-au scumpit cu 5,70%, alimentele cu 1,52%, iar serviciile cu 2,78%, arată datele INS.  "Preţurile...

Ministerul Finanţelor s-a împrumutat de la bănci, la o dobândă de 3% pe an

Ministerul Finanţelor s-a împrumutat de la bănci, la o dobândă de 3% pe an
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2028 şi s-a împrumutat cu 600 milioane lei de la bănci, la o dobândă anuală de 3%. Volumul total al cererii a fost de 675,2...

Arctic Stream începe un plasament privat de acţiuni

Arctic Stream începe un plasament privat de acţiuni
Arctic Stream, furnizor de servicii în domeniul tehnologiilor şi echipamentelor de comunicaţii, al centrelor de date şi al soluţiilor software, derulează un plasament privat de acţiuni prin care urmăreşte...

Facturarea electronică permite economisirea la bugetul statului a 100 de miliarde de euro

Facturarea electronică permite economisirea la bugetul statului a 100 de miliarde de euro
Adoptarea facturării electronice în România ar permite economisirea la bugetul statului a circa 100 miliarde de euro în 10 ani, prin reducerea fraudei cu TVA-ul și îmbunătățirea colectării fiscale, dar și...

Tranzacțiile la BVB au crescut cu 37% în primele 5 luni ale anului 2021

Tranzacțiile la BVB au crescut cu 37% în primele 5 luni ale anului 2021
Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor realizate la BVB cu toate tipurile de instrumente financiare s-a dublat în mai față de aprilie. Lichiditatea bursei a crescut cu 37% în primele 5 luni, iar creșterea activit

Băncile ţin banii în depozite la BNR în loc să intensifice creditarea

Băncile ţin banii în depozite la BNR în loc să intensifice creditarea
Piaţa interbancară a fost pe excedent de lichiditate în luna mai, de aproximativ 3,1 miliarde de lei, însă volumul s-a diminuat faţă de surplusul din aprilie, de 4,6 miliarde de lei, scrie Ziarul...

Cifra de afaceri din HoReCa a scăzut cu 35% în 2020

Cifra de afaceri din HoReCa a scăzut cu 35% în 2020
Cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut cu 35% în 2020, la 17,9 miliarde de lei, pe fondul restricţiilor impuse de pandemie, iar pierderile cumulate ale companiilor active în acest sector s-au triplat, la 2,3...

Angajații părinți preferă munca de acasă

Angajații părinți preferă munca de acasă
Dacă în urmă cu un an, aproape jumătate dintre angajații care lucrau de acasă împreună cu copiii declarau că au dificultăți în a-și organiza eficient sarcinile de serviciu, acum 2 din 3 angajați care au...

UPDATE Guvernul a adoptat creșterea opțională a vârstei de pensionare la 70 de ani

UPDATE Guvernul a adoptat creșterea opțională a vârstei de pensionare la 70 de ani
Guvernul a aprobat proiectul de lege care prevede creșterea opțională a vârstei de pensionare la 70 de ani și interzicerea cumulului de pensie cu salariul la stat, anunță premierul Forin Cîțu, care respinge...

Afacerile din logistică cresc în sud-estul Europei, cu precădere în România

Afacerile din logistică cresc în sud-estul Europei, cu precădere în România
Companiile de logistică și depozite își accelerează planurile de extindere în sud-estul Europei, unde se așteaptă ca afacerile să crească, în condițiile în care pandemia va determina fabricanții să își...

Trei motive pentru care ar trebui să începi să faci economii

Trei motive pentru care ar trebui să începi să faci economii
Cu posibilitatea de a obține rapid și fără multe acte credite de nevoi personale, cine se mai gândește să economisească bani și să-și conceapă o plasă de siguranță? Cu toate acestea, sunt momente în care...
Serviciul de email marketing furnizat de