William Brânză dă liber la evaziune

Bugetul duce lipsă de bani şi, în consecinţă, Guvernul şi Preşedinţia cer insistent măsuri concrete pentru mărirea încasărilor bugetare. Aceeaşi putere, prin parlamentari PDL, se luptă însă, să anuleze OUG 54, emisă în iunie 2010, prin care s-a reglementat în limite stricte activitatea din dutyfree-uri. Această ordonanţă şi-a produs efecte, a fost bine apreciată şi de oficialii FMI şi ai UE.

În plus, acest act normativ vine să reglementeze în spirit european traficul de mărfuri din punctele de frontieră fiind în sprijinul programului Schengen, atât de sensibil. Vârful de lance al cercurilor de interese care doresc revenirea la vechile reguli care făceau din unele duty-free-uri porţi larg deschise spre evaziune şi contrabandă este deputatul PDL William Brânză. Acesta a propus numeroase amendamente menite să-i protejeze pe fabricanţii de alcool şi pe evazio­niş­ti din duty-free, adevărate avanposturi ale economiei subterane. O treime din evaziunea care s-a înre­gistrat la ţigări în anul 2009, de circa 5 miliarde de ţigarete, s-a realizat prin intermediul duty-free-urilor. Restul s-a împărţit egal între traficanţii din Ucraina şi Moldova, conform statisticilor producătorilor de profil.

Din această cauză, în martie 2010, Executivul a modificat lista produselor care pot fi vândute în aceste magazine şi a scos ţigările. Măsura Executivului a fost contestată şi suspendată în instanţa de la Ploieşti. Ministerul Finanţelor a propus apoi în iunie 2010 Ordonanţa 54 pentru combaterea evaziunii fiscale. În ceea ce priveşte duty-free-urile, ordonanţa a stabilit că mărfurile pot intra în aceste tipuri de magazine numai după ce operatorii economici plătesc accizele, taxele pe valoarea adăugată, taxele vamale etc. În plus, s-au limitat numărul pachetelor de ţigări şi cantitatea de alcool la nivelul unui consum individual normal, evitând astfel transformarea duty-free-urilor în veritabile magazine angro. Astfel, o persoană poate cumpăra în 24 de ore numai două pachete de ţigări, 20 de ţigări de foi, un litru de băuturi spirtoase, doi litri de produse intermediare, 20 de litri de vin şi 25 de litri de bere. Dacă Comisia de buget va aproba astăzi amendamentele domnului Brânză, atunci cantităţile care vor putea fi cumpărate de o persoană din duty-free-uri într-o zi vor putea fi cărate nu cu căruciorul, ci cu dubiţa sau chiar camionul: ţigarete 800 de bucăţi (adică 40 de pachete), 200 de ţigări din foi, 10 litri de băuturi spirtoase, 90 de litri de vinuri şi  100 de li­tri de bere. Piaţa va fi invadată din nou cu produse de contrabandă, iar bu­ge­tul va fi într-o şi mai mare su­fe­rinţă.

O altă modificare cerută de de­putatul PDL o constituie anularea taxei de funcţionare de 100.000 de euro pe ma­ga­zin pe care patronii o plăteau anual şi introducerea unei taxe de 100.000 de euro pe fiecare operator econo­mic. Un nou prejudiciu la buget, având în vedere că mulţi operatori au chiar şi zeci de asemenea magazine. Şi asta nu e tot. Pentru ca încasă­ri­le bugetare să fie din ce în ce mai re­duse, Comisia de buget din Camera De­putaţilor discută astăzi şi amenda­mentul aceluiaşi Brânză pentru re­ducerea accizelor: la băuturi spu­man­te de la 100 euro/hl la 8,77 euro/hl, la produse intermediare de la 165 euro/hl la 65 euro/hl. Aciza la be­re ajunge la 1,259 euro/hl, iar la vi­nuri liniştite ajunge la 3,55 euro/hl. Efec­tul economic înseamnă zeci de mi­lioane de lei în minus colectate la bu­get.

O altă măsură bună pentru combaterea evaziunii fiscale riscă astăzi să fie abrogată la solicitarea Patrona­tului Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România. Executivul a decis ca „persoanele care urmează să îşi desfăşoare acti­vitatea ca antrepozitar autorizat să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat”. În documentul care se discută astăzi în Comisia de buget, această prevedere este abrogată.