Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bugetul duce lipsă de bani şi, în consecinţă, Guvernul şi Preşedinţia cer insistent măsuri concrete pentru mărirea încasărilor bugetare. Aceeaşi putere, prin parlamentari PDL, se luptă însă, să anuleze OUG 54, emisă în iunie 2010, prin care s-a reglementat în limite stricte activitatea din dutyfree-uri. Această ordonanţă şi-a produs efecte, a fost bine apreciată şi de oficialii FMI şi ai UE.
În plus, acest act normativ vine să reglementeze în spirit european traficul de mărfuri din punctele de frontieră fiind în sprijinul programului Schengen, atât de sensibil. Vârful de lance al cercurilor de interese care doresc revenirea la vechile reguli care făceau din unele duty-free-uri porţi larg deschise spre evaziune şi contrabandă este deputatul PDL William Brânză. Acesta a propus numeroase amendamente menite să-i protejeze pe fabricanţii de alcool şi pe evazionişti din duty-free, adevărate avanposturi ale economiei subterane. O treime din evaziunea care s-a înregistrat la ţigări în anul 2009, de circa 5 miliarde de ţigarete, s-a realizat prin intermediul duty-free-urilor. Restul s-a împărţit egal între traficanţii din Ucraina şi Moldova, conform statisticilor producătorilor de profil.
Din această cauză, în martie 2010, Executivul a modificat lista produselor care pot fi vândute în aceste magazine şi a scos ţigările. Măsura Executivului a fost contestată şi suspendată în instanţa de la Ploieşti. Ministerul Finanţelor a propus apoi în iunie 2010 Ordonanţa 54 pentru combaterea evaziunii fiscale. În ceea ce priveşte duty-free-urile, ordonanţa a stabilit că mărfurile pot intra în aceste tipuri de magazine numai după ce operatorii economici plătesc accizele, taxele pe valoarea adăugată, taxele vamale etc. În plus, s-au limitat numărul pachetelor de ţigări şi cantitatea de alcool la nivelul unui consum individual normal, evitând astfel transformarea duty-free-urilor în veritabile magazine angro. Astfel, o persoană poate cumpăra în 24 de ore numai două pachete de ţigări, 20 de ţigări de foi, un litru de băuturi spirtoase, doi litri de produse intermediare, 20 de litri de vin şi 25 de litri de bere. Dacă Comisia de buget va aproba astăzi amendamentele domnului Brânză, atunci cantităţile care vor putea fi cumpărate de o persoană din duty-free-uri într-o zi vor putea fi cărate nu cu căruciorul, ci cu dubiţa sau chiar camionul: ţigarete 800 de bucăţi (adică 40 de pachete), 200 de ţigări din foi, 10 litri de băuturi spirtoase, 90 de litri de vinuri şi 100 de litri de bere. Piaţa va fi invadată din nou cu produse de contrabandă, iar bugetul va fi într-o şi mai mare suferinţă.
O altă modificare cerută de deputatul PDL o constituie anularea taxei de funcţionare de 100.000 de euro pe magazin pe care patronii o plăteau anual şi introducerea unei taxe de 100.000 de euro pe fiecare operator economic. Un nou prejudiciu la buget, având în vedere că mulţi operatori au chiar şi zeci de asemenea magazine. Şi asta nu e tot. Pentru ca încasările bugetare să fie din ce în ce mai reduse, Comisia de buget din Camera Deputaţilor discută astăzi şi amendamentul aceluiaşi Brânză pentru reducerea accizelor: la băuturi spumante de la 100 euro/hl la 8,77 euro/hl, la produse intermediare de la 165 euro/hl la 65 euro/hl. Aciza la bere ajunge la 1,259 euro/hl, iar la vinuri liniştite ajunge la 3,55 euro/hl. Efectul economic înseamnă zeci de milioane de lei în minus colectate la buget.
O altă măsură bună pentru combaterea evaziunii fiscale riscă astăzi să fie abrogată la solicitarea Patronatului Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România. Executivul a decis ca „persoanele care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat”. În documentul care se discută astăzi în Comisia de buget, această prevedere este abrogată.
Citește pe Antena3.ro
