Acum 100 de ani. România şi atitudinea Austriei

Un diplomat român scrie în Vossische Zeitung: “România n-a avut până acum un vecin comod pe malul drept al Dunării. O Bulgarie victorioasă va fi un izvor de griji permanente pentru ea. În caz de mărire a teritoriului Bulgariei, România trebuie să capete compensaţii. Ar putea fi vorba numai de căpătarea aşa-numitului quadrilater Silistra-Rusciuk-Şumla-Varna. Dar bulgarii nu vor voi să renunţe la Şumla şi Varbna, şi atunci rămâne numai întrebuinţarea forţei, ceea ce ar provoca împotrivirea tuturor slavilor. România e acum nemulţumită de Austro-Ungaria, care a înlesnit Bulgariei succesele ei, fiindcă a reţinut România de la orice atac.”

Pasivitatea României

Mai scrie diplomatul român: “Pasivitatea României e socotită ca mare greşeală. Se ridică voci care spun că prietenia Austriei şi României au adus puţine foloase României, iar unii caută să folosească acest curent spre a obţine prietenia Rusiei; dar ar fi totuşi prematur să se vorbească de o înclinare a politicii româneşti către Rusia. Însă trebuie să fim pregătiţi pentru o astfel de eventualitate”.

Conduita regelui Carol

Corespondentul din Bucureşti al ziarului Deutsches Volksblatt scrie că viitorii istorici vor aprecia meritele regelui Carol pentru pacea Europei şi propăşirea României. România are o situaţie financiară strălucită, o armată disciplinată, excelent organizată, cu toate acestea regele Carol nu se abate de la linia de conduită ce i-o prescrie îndelungata-i experienţă politică. El l-ar fi urmat cu entuziasm, dar România va scoate sabia numai când interesele sale sunt primejduite.

Teritorii locuite de români

Alianţa balcanică face război pentru un principiu naţional, spre a desrobi popoarele balcanice. Însă în Bulgaria locuiesc 80 de mii de români, iar în Serbia 100 de mii. Ar fi drept şi nimerit a-i alipi pe aceştia de România. Serbia cere un teritoriu pe care trăiesc abia 20 de mii de sârbi faţă de un milion de alte popoare; Bulgaria vrea să înghită 200 de mii de cuţo-vlahi. (...) Azi sârbii şi bulgarii nu vor să ţină nici o socoteală de repartizarea naţionalităţilor.

Cu sprijinul Puterilor

România va consimţi totuşi ca la împărţirea Turciei să se ţie seamă de principiul naţionalităţilor. Astfel, România îşi va apăra drepturile în privinţa ţinuturilor de la graniţa ei, locuite de români, şi protectoratul asupra ţinuturilor din Macedonia locuite de conaţionalii ei. România e sigură în această privinţă de sprijinul Puterilor mari şi de aceea crede că noua regulare a hărţii balcanice nu va provoca nici un conflict nou.

Din “Universul”, 22 octombrie 1912; texte selectate de Tudor Cireş