Rectorul Universităţii Bucureşti, specialist în literatura şi limba franceză, profesor Ioan Pânzaru, îşi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere. Îi urăm "La mulţi ani!".
"Începutul anului universitar ne obligă să luăm hotărâri care să ne ducă mai departe şi mai sus. Cred că în evaluarea studenţilor lucrurile încă nu merg bine şi că din evaluarea unui cadru didactic nu poate lipsi măsura în care foloseşte aplicaţiile şi internetul în predare. Pe lângă asta mă interesează noile grupe cu care lucrez şi un curs nou de master despre cultură. Vreau să le spun acestor tineri lucruri relevante pentru viaţa lor, care se va desfăşura în viitor, nu în trecut.
Sunt profesor de literatură franceză medievală. În prezent mă preocup mult de problemele interpretării şi comunicării. Am pornit de la cazul sfântului Bernard (secolul al XII-lea), care era un mare comunicator, un om extrem de convingător, şi am ajuns la probleme generale şi actuale, am ajuns la buni comunicatori precum Erickson, Bateson, Goffman, Lakoff. Când comunici ai întotdeauna un interlocutor. Or, dacă nu înţelegi ce spune el, lucrurile nu merg bine.
Ambii parteneri acţionează într-un context social făcut din reguli. Dar regulile nu le spun tuturor acelaşi lucru, ele sunt interpretate în feluri diferite de actorii sociali. În interacţiune, unii câştigă mai des decât ceilalţi. Am ajuns la filologie de la visuri de adolescenţă foarte diferite. Filologia este o ştiinţă extrem de riguroasă, foarte respectuoasă pentru fapte. Dar nu se mulţumeşte cu faptele mărunte.
Ea pune problema sensului, a valorilor, atinge probleme filosofice precum fericirea, destinul unei culturi, relativitatea civilizaţiilor şi responsabilitatea oamenilor care le compun. Nietzsche era filolog. Avem nevoie de oameni care să vadă filologia cum o vedea Mircea Eliade, ca pe o soluţie la multe probleme. Îi învăţ pe studenţi în primul rând să nu creadă ceea ce le spun eu dacă nu verifică. În al doilea rând, încerc să-i învăţ să respecte partenerul, să-i salveze faţa, pentru că numai aşa pot rămâne multă vreme în relaţie. În al treilea rând, le arăt că a repeta ce au spus alţii e ineficient, că trebuie să înţeleagă ce au spus predecesorii şi să le folosească ideile pentru atingerea unor scopuri actuale.
CEI CARE NU VORBESC "DIN CARTE", CI "DIN CAP" SUNT DEZAVANTAJAŢI
Din păcate, sistemul românesc de educaţie e bazat pe învăţatul pe dinafară. Elevului i se cere să memorizeze, şi profesorul acceptă recitarea din manual, pentru că altfel nu ştie să-l mai controleze. Cei care nu vorbesc «din carte», ci «din cap» sunt dezavantajaţi şi descurajaţi. Pentru îmbunătăţirea învăţământului aş lua trei măsuri: aş obliga profesorii din preuniversitar să urmeze stagii de formare continuă cu formatori din ţările vestice ale Europei, pe fonduri structurale, şi să fie evaluaţi; profesorilor universitari le-aş cere să-şi publice toate scrierile pe internet; iar în minister aş scoate la concurs posturi de funcţionar public pe lungă durată, cu clauze de despăgubiri în caz de restructurare."
Citește pe Antena3.ro