Profesor universitar doctor Mircea Anghelescu, cercetător literar, critic şi istoric literar, filolog, fost şef al Catedrei de Istoria Literaturii Române din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, împlineşte astăzi 69 de ani. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!".
"Cum aţi avut bunăvoinţa să observaţi, împlinesc 69 de ani. Nu mi-am dat bine seama cum au trecut, pentru că m-am ocupat de ceva care mi-a plăcut întotdeauna şi pentru că am considerat acest lucru important: literatura română. Sunt profesor de literatură română la Universitatea din Bucureşti de aproape douăzeci de ani, după ce aproape alţi douăzeci am fost cercetător într-un institut al Academiei, iar mai înainte, profesor de română la ţară, bibliotecar la Biblioteca Naţională, redactor etc.
Toate avatarurile existenţei sunt legate de această alegere făcută din tinereţe şi niciodată regretată, pentru că literatura nu este numai o plăcută trecere de timp, ci un document fascinant despre oamenii şi lucrurile de altădată. În afară de urmele materiale (care există, dar nu explică), nu avem altă sursă de informare asupra epocilor trecute decât literatura acelor epoci.
ÎN SPATELE LITERATURII
Am considerat că, în spatele literaturii, trebuie să fie mereu descoperită epoca ei şi felul ei de a-i marca pe oameni. Am scris câteva cărţi din această perspectivă, între care şi monografia lui Ion Heliade Rădulescu (două ediţii, premiul Academiei Române pentru istorie literară), un exemplu foarte bun pentru felul în care literatura omului este expresia personalităţii lui în luptă cu epoca. Am scris o altă carte despre manifestările deviante pe care le inspiră literatura, despre falsuri, apocrife etc.
Dincolo de succesul cărţii, m-a bucurat că mulţi cititori au văzut aici posibilitatea nebănuită de a aprofunda înţelesurile aşa-zisei ficţiuni: de ce falsifică cineva un text, îl scrie şi-l atribuie altcuiva? Ce semnificaţie are acest fals, pe care nu e suficient să-l afirmi, ci trebuie să-l şi susţii: cum să fie pagina asta de Eminescu dacă nu sună a Eminescu?
INTERESUL PENTRU LITERATURĂ
Încerc să transmit acest interes pentru literatură şi studenţilor mei. Cred că dacă reuşeşti să le stârneşti interesul la curs, ai câştigat jumătate din partidă. Rămâne de făcut restul. Adică zeci şi zeci de lucrări de licenţă, de masterat, de doctorat care trebuie citite, gândite, cărora trebuie să le propui alternative, soluţii noi, bibliografie: cam 12 ore pe zi. Cam asta este norma tuturor colegilor mei şi, probabil, a mai tuturor profesorilor din orice fel de învăţământ, universitar sau preuniversitar.
Proiecte mai am, desigur: mă gândesc de mult la o carte despre contribuţia profesorilor la edificarea României moderne. Suntem o ţară făcută în mare parte de profesori: cum am avut profesorii, aşa a fost şi epoca pe care au format-o ei."