“Astăzi e ziua ta...”: Radu Gabrea

Apreciatul regizor Radu Gabrea îşi sărbătoreşte mîine ziua de naştere. Îi urăm “La mulţi ani!”.

Apreciatul regizor Radu Gabrea îşi sărbătoreşte mîine ziua de naştere. Îi urăm “La mulţi ani!”.

“Anul 2008 a fost un an plin de bucurie pentru mine. Anul în care am ieşit la rampă cu două filme. «Cocoşul decapitat» şi «Călătoria lui Gruber». După premierele de la Viena şi Budapesta, după Festivalurile de la Ierusalim sau Mons în Belgia, de la Roma/Alatri, unde filmul a primit Menţiunea Specială a juriului, pînă la Palm Springs sau Tiburon în California, filmul «Cocoşul decapitat» a avut o primi­re excelentă. Premiera românească a filmului a avut loc la 28 martie. Dar bucuriile cele mari mi-au venit de la întîlnirea cu spectatorii cu prilejul caravanei cu filmul «Cocoşul decapitat», caravană care a prezentat filmul prin oraşe sau sate din Transilvania: Sighişoara sau Făgăraş, Bistriţa sau Sibiu, Atel sau Agnita. Întîlniri emo­ţionante în locuri care n-au mai văzut de ani mulţi un cinema­tograf. În sat, la Agnita, unde am filmat biserica săsească, au plîns şi bătrîni şi tineri. La Birtan, un bătrîn venit în cîrje să vadă filmul a început să plîngă cînd a văzut ecranul montat. Nu mai văzuse film de 30 de ani. Să fie adevărat că oamenii nu mai vor să meargă la cinema? Nu ştiu, dar participarea la această caravană m-a făcut să mă îndoiesc de asta. Sau de întîl­nirea la Mediaş cu saşii din toate colţurile lumii, întorşi pentru trei zile în oraşul natal, mulţi dintre ei plîngînd la vederea filmului. Cît despre «Călătoria lui Gruber», pre­zentat în premieră la minunatul TIFF, a avut o primire extraordinară la ambele proiecţii şi la un sondaj la premieră a obţinut 65% calificativul «excelent» şi 35% calificativul «foarte bun».

Existenţa «noului val» al filmului românesc constituie un prilej de mare bucurie pentru mine. Poate că mulţi nu ştiu că pînă în 1997 nu au existat în România scurtmetraje de ficţiune. Astăzi este inutil să mai vorbim despre importanţa lor în apariţia «noului val». Puţini se mai gîndesc azi şi aproape nimeni n-a reflectat asupra covîrşitoarei importanţe a Legii fundamentale a Cinemato­grafiei, lege apărută în 1997 şi care reprezintă doi ani din viaţa mea. Noroc că domnul A.O. Scott, venerabilul critic al ziarului New York Times, în celebrul său articol «The new wave at the black sea», după 11 ani, îi subliniază importanţa. De aceea aş vrea ca celebrul vers «Ce e val, ca valul trece!» să rămînă numai o frumoasă ima­gine poe­tică, chiar dacă doar un memento necesar.

Cît despre mine? Ră­mîne îndemnul: Vezi-ţi de treabă, Radu Gabrea, urmează-ţi drumul. Gîndeşte-te la ceea ce ai dat din viaţa ta pentru arta căreia te-ai consacrat şi să-ţi dea Domnul aceeaşi forţă pe care ai avut-o pînă acum, forţă care te-a ajutat să-ţi realizezi visele.”

Convingere

“Anul acesta mi-am întărit şi mai mult convingerea că trebuie să continuu să-mi fac filmele mele, aşa cum le-am făcut întotdeauna, aşa cum am crezut şi cred în continua­re că trebuie să fie făcute”
Radu Gabrea, regizor