Luni 11 iulie 2005

"I-a venit doctorul dupa moarte"
- ajutorul a venit prea tarziu.

>"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

Sf. Mare Mucenita Eufimia; Sf. Olga, Imparateasa Rusiei; Cuv. Leon din Mandra

Sf. Benedict, abate, patron al Europei

Sf. Eufemia (interventia sa minunata la Sinodul din Calcedon, in 451)

Sfanta Eufimia a trait in zilele lui Diocletian si ale lui Prisc, antipatul Europei, fiind fiica lui Filofron si a Teodosianei. Fiind parata la ighemon ca este crestina, a fost chinuita pana la moarte. In zilele imparatilor Marchian si Pulheria, s-au adunat cei 630 de Sfinti Parinti la Calcedon. Ei au scris intr-o carte despre dreapta credinta si au silit si pe eretici sa scrie si ei intr-alta gandul lor. Si deschizand racla Sfintei Eufimia, au pus cartile amandoua pe pieptul ei. Si mergand peste putine zile, au aflat cartea ereticilor lepadata la picioarele sfintei Eufimia, iar cartea drept-credinciosilor, in cinstitele ei maini.

In Romania

1872 - Decret privind infiintarea la Bucuresti a Societatii regiei monopolului tutunului;

1896 - Coloniile romana, sarba si cehoslovaca de la Paris organizeaza un miting in Sala "Wagram", prezidat de fostul ministru de Externe francez, Emil Flourens. Cu acest prilej sunt dezvaluite nedreptatile suferite de popoarele nemaghiare din Imperiul Austro-Ungar si se exprima solidaritatea francezilor cu lupta dreapta a acestora;

1913 - Carol I telegrafiaza regilor Serbiei, Greciei si Muntenegrului, rugandu-i sa inceteze ostilitatile cu Bulgaria, pentru inceperea tratativelor de pace;

1924 - Legea energiei, prin care se urmareste valorificarea exceptionalei rezerve hidraulice a tarii cu utilizarea la maximum, a energiei caderilor de apa si a carbunilor inferiori. Se acorda concesiuni pe perioade mergand pana la 90 de ani intreprinderilor sau societatilor anonime romanesti;

1940 - Romania se retrage din Societatea Natiunilor, care din 1938 isi continua o existenta pur formala.

In lume

1962 - Prima emisiune TV transmisa prin satelit;

1989 - A murit actorul si regizorul Laurence Olivier (n. 1907).

1934 - Creatorul de moda Giorgio Armani;

1959 - Interpreta Suzanne Vega.

La 11 iulie 1917 a avut loc batalia de la Marasti. Puternica ofensiva a Armatei a II-a romane, comandata de generalul Alexandru Averescu, in cooperare cu Armata a IX-a rusa, s-a soldat cu un deosebit succes tactic: frontul armatei romane s-a stabilit pe Valea Putnei, ofensiva germana planuita in regiunea Namoloasa fiind amanata. Succesul n-a avut si o urmare pe plan strategic, din pricina situatiei generale de pe frontul oriental, unde trupele ruse, care se retrageau sub presiunea fortelor germane si austro-ungare, creau un mare pericol pentru latura de nord a frontului din Moldova. Ca urmare a bataliei de la Marasti, sunt eliberate peste 30 de localitati, realizandu-se o bresa in sistemul defensiv al inamicului. Trupele romane au pricinuit inamicului pierderi, luand peste 2.700 de prizonieri. Pierderile Armatei a II-a romane s-au ridicat la 1.429 de morti si 3.052 de raniti.

Traditionalul Targ de pe Muntele Gaina, din Apuseni, tinut in iulie, era un prilej pentru participanti sa-si vanda acolo fetele precum animalele. Spatiul ritual de desfasurare a targului este hotar intre doua stravechi zone etnografice, Tara Motilor si Tara Crisurilor, intre motii din Vidra de Sus si crisenii din Bulzesti. Manifestarea preistorica la care se inaltau rugi divinitatii protectoare a femeilor maritate, identificata de arheologi cu Artemis, Iuno, Diana si de etnografi si folcloristi cu Sanziana sau Dragaica, a asimilat de-a lungul timpului functii noi: schimb de produse, petrecere si distractie. Targurile, care au functionat la inceput ca si ceremonii de invocare a divinitatii protectoare a casatoriilor si femeilor maritate, au fost atestate si in alte localitati. Legendele despre Gaina, pasare cu aripi si oua de aur, numele muntelui, Gaina, care adaposteste targul, desfasurarea manifestarii religioase la data cand rasare pe cer constelatia ce-i poarta numele, Gainusa, si alte argumente pledeaza pentru originea preistorica a Targului de Fete. Sarbatorile solstitiului de vara, inclusiv manifestarea de pe Muntele Gaina, fac parte din patrimoniul vechii civilizatii europene dominate spiritual de Zeita-Mama. Aceasta imparte rod holdelor semanate si femeilor maritate, inmulteste pasarile, stropeste cu miros si leac florile pentru vindecarea bolilor. Prin trasaturile sale, zeita aceasta este opusa zeului indo-european al Focului si Soarelui, a carui amintire o pastreaza alte targuri de pe plaiurile carpatice (Santiliile sau Nedeile de Santilie).
(Profesor Ion Ghinoiu)