x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Luni 19 ianuarie 2009

0
Autor: Ramona Vintila 19 Ian 2009 - 00:00

Este ziua 19 a anului - Au mai rămas 346 de zile



Soarele

Răsare la 7:46

Apune la 17:07

Luna

Răsare la 2:03

Apune la 11:30

Ultimul pătrar (Luna în descreştere)

19 ianuarie

Lună nouă

27 ianuarie

Primul pătrar (Luna în creştere)

5 februarie

Lună plină

12 februarie

Proverbul zilei:


"A se uita ca o găină"

"Proverbele Românilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină: Cuv. Macarie Egipteanul; Sf. Ier. Arsenie şi Marcu; Sf. Mc. Eufrasia


Astăzi, creştinii ortodocşi o prăznuiesc pe Sfânta Muceniţă Eufrasia. Aceasta a trăit pe vremea împăratului Maximian. Era de neam vestit, fiind împodobită cu obiceiuri înţelepte şi bune. Nevrând să jertfească demonilor, a fost bătută cumplit. Rămânând mai departe neînduplecată a fost dată unui barbar, să fie batjocorită. Ea l-a amăgit pe acesta zicându-i că, daca nu o va necinsti, îi va da o doctorie care îl va feri de loviturile săbiilor şi de năvălirile vrăjmaşilor. Ca dovadă a tăriei acestei doctorii, i-a zis să-şi încerce sabia pe gâtul ei, care ar rămâne neatins de orice lovitură. Barbarul crezând spuselor ei şi-a repezit cu putere sabia în sfânta muceniţă. Aşa i-a tăiat capul.

Credinţe populare, tradiţii, semne


Frânturi din istoria zbuciumată a românilor au fost proiectate de pe pământ pe Cer, unde au fost scrise nu cu litere, ci cu poziţia aştrilor. Pe Calea Lactee, numită Drumul Robilor, Calea lui Traian sau Drumul Oilor, ar fi fost duşi la Roma dacii luaţi prizonieri; cei din clasa de jos au fost duşi cu Carul Mare, în timp ce nobilii daci au călătorit în Carul Mic. După unele povestiri culese din sudul ţării, ostaticii luaţi de turci se întorceau la vetrele lor orientându-se după Calea Robilor. În vremurile de demult, oamenii erau mai buni şi cerul se afla mai aproape de pământ. Datorită fărădelegilor omeneşti, cerul, lăcaşul celor buni, s-a îndepărtat de pământ, lumea celor răi. Dorind să readucă ordinea cosmică iniţială, oamenii au pornit la drum cu Carul Mare şi cu Carul Mic, cu Secera, Coasa şi Plugul, cu Cloşca cu Pui, cu Văcarul şi Ciobanul. (Profesor Ion Ghinoiu)

S-a întâmplat azi


În România


1821 – Se constituie Comitetul de Oblăduire (după încetarea din viaţă la 18 ianuarie a domnului Ţării Româneşti Alexandru Şuţu), compus din reprezentanţi ai boierimii pământene, în vederea asigurării conducerii ţării până în momentul numirii unui nou domn;

1834 – Se deschide la Bucureşti Şcoala de muzică vocală, de declamaţie şi literatură a Societăţii Filarmonice, cu scopul de a pregăti actori calificaţi. Director şi profesor de literatură şi mitologie, Ion Heliade Rădulescu; profesor de mimică şi declamaţie, Costache Aristia. Şcoala va constitui nucleul viitorului Conservator.

În lume


1419 – Războiul de 100 de ani: oraşul francez Rouen se predă lui Henric al V-lea al Angliei.

Născuţi la 19 ianuarie


1809 – Edgar Allan Poe, poet (m. 1849);

1921 – Ion Istrati, prozator (m. 1977).

Click istoric


Astăzi se împlinesc 203 ani de la naşterea poetului fabulist basarabean Alexandru (Alecu) Donici. Şi-a început în tinereţe cariera militară la liceul de profil din Sankt Petersburg, după care revine la baştină şi activează la început în Chişinău, apoi la Iaşi şi Piatra-Neamţ. La 1840 şi 1842 editează două cărţi de "Fabule" cu opere proprii şi traduceri.

În cooperare cu Constantin Negruzzi traduce şi publică "Satire şi alte poetice compuneri" de Antioh Cantemir.

Donici a avut un deosebit spirit de observaţie, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste în societatea umană. A trecut în nefiinţă în 1865 la Iaşi.
Citeşte mai multe despre:   calendar

Serviciul de email marketing furnizat de