Luni 25 ianuarie 2010

Este ziua 25 a anului - Au mai rămas 340 de zile

Soarele
Răsare la 7:41
Apune la 17:15

Luna
Răsare la 11:59
Apune la 2:59

Lună plină
30 ianuarie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere)
6 februarie

Lună nouă
14 februarie

Primul pătrar (Luna în creştere)
22 februarie


Proverbul zilei:

"A-şi pleca urechea"

"Proverbele Românilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara


Sărbătoare creştină: Sf. Ier. Grigorie Teologul; Cuv. Publie; †) Sf. Bretanion, Ep. Tomisului

Astăzi, ortodocşii îl prăznuiesc pe Sfântul Grigorie Teologul. A trăit pe vremea împărăţiei lui Valens şi a lui Teodosie cel Mare. Grigorie a străbătut toată învăţătura ştiinţei ca nimeni altul, ascultând pe cei mai vestiţi dascăli ai timpului său, în Cezareea şi Atena. Filosofii din Atena au căutat să-l oprească, ca dascăl de filosofie, dar Grigorie s-a întors la tatăl său, care era episcop în Nazianz. A vieţuit câţiva ani în pustiu, frământând în mintea lui întrebările cele mari ale învăţăturii creştine. A ajuns patriarh şi întâistătător al soborului al doilea de la Constantinopol. A părăsit scaunul patriarhal şi s-a aşezat în satul Arianz din Capadochia, unde, mai apoi, a trecut către Domnul.


Credinţe populare, tradiţii, semne

Cultul moşilor şi strămoşilor are obârşie în credinţa omului preistoric, care gândea că mortul odată plecat, devine un zeu protector şi, ca atare, trebuie iubit, temut şi respectat. În Grecia, în "perioada clasică", ospeţele funerare şi ofrandele pentru morţi erau date la trei, nouă, treisprezece zile şi un an de la deces; la Roma, în "perioada regalităţii", romanii invitau mortul, după efectuarea înhumării sau incinerării, la masă, i se cerea binecuvântarea şi, în final, se despărţeau de el prin cuvintele "Salve, sancte parens!". Asemănător acestor popoare, românii păstrează un puternic cult al morţilor, moşilor şi strămoşilor. În Calendarul popular sunt zile anume când morţii sunt aşteptaţi cu mese întinse şi focuri aprinse: Măcinici, ziua morţii şi renaşterii anuale a Dochiei, ş.a. (Profesor Ion Ghinoiu)


S-a întâmplat azi

În România

1911 - I. I. C. Brătianu expune Manifestul-program al Partidului Naţional-Liberal, în care un loc important îl ocupă problema agrară (impusă de evoluţia societăţii româneşti de la începutul secolului şi mai ales de Răscoala din 1907), reforma electorală (pentru contracararea privilegiului politic al marilor moşieri conservatori) şi problema dezvoltării industriei naţionale;

1973 - Senatul Universităţii Bucureşti îi conferă lui N. Ceauşescu, cu prilejul aniversării a 55 de ani de viaţă şi peste 40 de ani de activitate revoluţionară, titlul de "Doctor Honoris Causa"; la festivitate participă: Elena Ceauşescu, I. Gh. Maurer, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil ş.a.

În lume

41 - După o noapte de negocieri, Claudius este acceptat ca împărat roman de Senat.

Născuţi la 25 ianuarie

1825 - Ion Bălăceanu, om politic (m. 1914);

1975 - Celia Petricu, prezentatoare tv.


Click istoric

La 25 ianuarie 1946 se constituie la Bucureşti Partidul Ţărănesc-Democrat (formaţiune care s-a coalizat cu PCR), prin desprinderea, la 4 ianuarie, din Partidul Naţional Ţărănesc a grupării conduse de dr. Nicolae Lupu (vicepreşedinte al PNŢ şi şeful organizaţiei ţărăniste din Bucureşti).

În "Manifestul către Ţară" (20 ianuarie) se pronunţă pentru ridicarea morală şi materială a ţării, pentru dezvoltarea "industriilor agricole", descentralizarea administrativă pe regiuni, etatizarea Băncii Naţionale, iar pe plan extern susţine o politică de prietenie cu SUA, Marea Britanie şi mai ales cu URSS. Şi-a încetat activitatea în a doua jumătate a a anului 1948.