Este ziua 184 a anului
Au mai ramas 181 de zile
SARBATOARE CRESTINA
|
Praznuit astazi in calendarul ortodox, Sfantul Mucenic Iachint era din Cezareea Capadochiei si a trait pe vremea imparatului Traian. El slujea la curte, la paza camerelor imparatesti, fiind in secret crestin. Imparatul Traian era pagan, inchinator la idoli si prigonitor al crestinilor. Tanarul Iachint a fost parat de un ostean pagan ca se inchina unui zeu numit Iisus. Imparatul s-a maniat foarte tare si a poruncit sa fie adus inaintea sa tanarul cutezator, care, sub acelasi acoperamant imparatesc, incalca legile tarii. Silit de imparat sa guste din carnurile jertfite idolilor, tanarul crestin a refuzat, marturisindu-si credinta lui in Hristos. A fost batut crunt si inchis in temnita. Slabit de foame, Sfantul Mucenic
Iachint si-a dat sufletul lui Dumnezeu.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
Lucrul care nu-i dat la timp pierde din pret.
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
NASCUTI LA 3 iulie
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 3 iulie 1850 a aparut, la Iasi, bisaptamanal, gazeta politica si literara Zimbrul, tribuna politica si literara unionista. Publicatia s-a numit astfel intre 3 iulie 1850 si 21 februarie 1852 si intre 17 ianuarie 1855 si 10 septembrie 1856. Intre 1 noiembrie 1858 si 30 decembrie 1858 a aparut sub titlul Zimbrul si Vulturul, apoi, fuzionand, din 2 ianuarie 1859, cu Steaua Dunarii, condusa de Mihail Kogalniceanu, sub titlul Steaua Dunarii, Zimbrul si Vulturul. Gazeta a fost condusa, de-a lungul timpului, de Al. Fotino, T. Codrescu, D. Gusti, V.A. Urechia, Gr. Malinescu. Prima serie a Zimbrului (1850-1852) "s-a nascut" din nemultumirea fostilor colaboratori ai gazetelor lui Gh. Asachi fata de conservatorismul acestuia, in paginile ei fiind exprimate vederile politice ale unor intelectuali ieseni care militau pentru modernizarea relatiilor sociale si pentru Unire. A fost primul ziar de orientare unionista cu preocupari literare, care a introdus foiletonul literar in publicistica romaneasca - Foiletonul Zimbrului. In fiecare numar al gazetei erau publicate un comentariu politic, o trecere in revista a principalelor evenimente politice din strainatate, o cronica dramatica, versuri si proza ale scriitorilor din tara si traduceri, toate acestea fiind cuprinse in foileton. Colaboratorii literari ai Zimbrului, cu versuri, proza, traduceri sau diferite articole, au fost: Matei Millo, V. Alecsandri, B.P. Hasdeu, Al. Russo etc.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Cicoarea (Cichorium intybus L.) din familia Copositae este o planta care creste prin fanete, locuri virane si pe marginea drumurilor. Ea este invocata in farmece de fetele necasatorite ca sa puna pe jar inima petitorilor. Se credea ca tinerele care o puneau sub capatai impreuna cu camasa celor pe care ii doreau ii vedeau in vis, iar cele care se afumau sau se spalau cu floarea de cicoare scapau de urat si de farmecele vrajitoarelor. Intr-o frumoasa legenda din regiunea transilvaneana, cicoarea este asociata cu zana florilor, care se spala cu roua inainte de rasaritul soarelui pentru a nu fi vazuta de cineva. Fiind zarita intr-o dimineata de Soare, acesta s-a indragostit de ea si a trimis doi luceferi s-o peteasca. Zana pamanteana ii refuza, spunandu-le: "Soare, sotior, / E tot calator, / Ziua peste sate, / Noaptea peste ape!". Suparat, astrul zilei o transforma in floare de cicoare: "Lasa-ti-mi-o in pace, / Ca mi-o voi preface / Floare de cicoare / Cu ochii dupa Soare, / Cand oi rasari, Ea s-o-inveseli! / Cand oi asfinti, / Ea s-a ofili; / Cand oi scapata / Ea s-a aduna". De atunci se spune ca cicoarea sta tot timpul cu ochii dupa Soare pana toamna tarziu, iar florile ei se strang seara, la apus, si se desfac dimineata, la rasarit. Planta
are unele intrebuintari in medicina populara, in obtinerea
unor coloranti vegetali si altele.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|