Marţi, 9 septembrie 2008

Este ziua 253 a anului • Au mai rămas 113 zile

• Ziua mondială a frumuseţii
• Este ziua 253 a anului
• Au mai rămas 113 zile


Soarele:
Răsare la 6:48
Apune la 19:37
Luna:
Răsare la 16:36
Apune la 0:03
Lună plină:
15 septembrie
Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
22 septembrie 
Lună nouă:
29 septembrie 
Primul pătrar(Luna în creştere):
7 octombrie

Proverbul zilei:

“Negru pe alb”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

În această zi îi prăznuim pe Sfinţii şi Drepţii Ioachim şi Ana, părinţii Preasfintei Fecioare Maria. Sfîntul Ioachim era din neamul regelui David, căruia Dumnezeu i-a rînduit ca Mîntuitorul să se nască din urmaşii lui. Sfînta Ana era fiica lui Matan. Din partea tatălui ei, era din tribul lui Levi, iar dinspre mama sa, era din tribul lui Iuda. Prin rînduiala lui Dumnezeu, ei au avut un copil la bătrîneţe, pe Fecioara Maria. Sfîntul Ioachim a murit după aducerea şi intrarea fiicei sale în Templul de la Ierusalim, fiind în vîrstă de 80 de ani. Sfînta Ana a murit la doi ani după Sfîntul Ioachim, ani pe care i-a petrecut în templu cu fiica sa.

Calendar creştin-ortodox
Sfinţii şi Drepţii părinţi Ioachim şi Ana; Sf. Cuvios Dimitrie de la Vorona; Sf. Mucenic Severian; Cuv. Teofan Mărturisitorul
Calendar romano-catolic
Sf. Petru Claver, proroc
Calendar greco-catolic Sf. Ioachim şi Ana, părinţii Preasfintei Fecioare Maria; Sf. Severian, mucenic

S-a întîmplat azi

În România

1804 – Un violent incendiu pustieşte Bucureştiul: Curtea Domnească şi o bună parte a oraşului cad pradă flăcărilor;
1878 – Pe baza propunerii Consiliului de Miniştri, domnitorul Carol I adoptă titlul de “Alteţă regală”, recunoscut, ulterior, şi pe plan internaţional;
1926 – Începe vizita oficială în Italia a prim-ministrului Al. Averescu; cu acest prilej se semnează la Roma de prim-miniştrii României şi, respectiv, Italiei,  Al. Averescu şi Benito Mussolini, Pactul de amiciţie şi colaborare cordială româno-italian,  care stipulează respectarea integrităţii teritoriale (în vigoare între 18 iunie 1927 şi 18 ianuarie 1934).

În lume

1543 – Mary Stuart, în vîrstă de 9 luni, este încoronată oficial ca “Regină a Scoţiei” în oraşul scoţian Stirling;
1886 – Este finalizată “Convenţia de la Berna pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice”;
1954 – Marilyn Bell a înotat timp de 20 de ore şi 57 de minute în condiţii dificile ca să devină prima persoană care a traversat Lacul Ontario.  

Născuţi la 9 septembrie

1960 – Hugh Grant, actor; 
1970 – Lucian Mic, episcopul ortodox al Caransebeşului.

Click istoric

În septembrie 1940, orice urmă a administraţiei româneşti care a funcţionat timp de 22 de ani în Transilvania de Nord-Vest a dis­părut. Ungurii au preluat în doar 14 zile controlul total al provinciei cedate. Administraţia românească s-a retras repede din acele locuri. Profitînd de ocazie, naţionaliştii maghiari din România au comis abuzuri împotriva civililor români pînă să intre armata ungară. La 9 septembrie 1940 au început asasinatele horthyste din comuna Traznea, judeţul Sălaj. Aici, populaţia românească a fost masacrată la intrarea trupelor maghiare. Au fost ucişi 87 de români. Biserica ortodoxă a fost incendiată, preotul arzînd de viu înăuntru.

Credinţe populare, tradiţii, semne

În concepţia celor vechi, casa copilului se întemeia, ca oricare alt adăpost, după un scenariu ri­tual care cuprindea, printre altele, descoperirea locului favorabil în­te­meierii, de obicei prin vînă­toa­rea rituală, întemeierea adăpostului prin actul bătutului parului sau stîlpului (actul nupţial), însufleţirea adăpostului creat printr-o jertfă. Crearea omului de către om e un act divin ce putea fi împlinit de mire şi mireasă după consacrarea acestora prin cunu­nia creştină şi colăcăria precreş­tină. După colăcărie şi cununie mirii devin, trecător, personaje sacre care pot aduce, prin actul nupţial, pruncul din lumea de dincolo în lumea de aici. În timpul nunţii, tot ce vine în contact cu corpul lor sacru poartă noroc, fertilitate, prosperitate: nuntaşii cau­tă să prindă şi să mănînce din bucăţile de colac sau turtă rupte deasupra capului miresei şi aruncate de nănaşă nuntaşilor ca hra­nă sacră, obiceiul vechi de a păs­tra cămaşa de mire sau mireasă, odăjdii care au învelit trupurile pesager divine la nuntă, pentru înfăşarea copilului la naştere, îm­bră­carea lor pe patul morţii; obiceiul contemporan de a scrie pe talpa pantofului de mireasă nu­mele prietenelor pentru a le grăbi căsătoria. După consacrarea rituală prin colăcărie şi cununie, mirii erau iniţiaţi cu ce au de făcut prin îm­perecherea în timpul nunţii unor substitute divine ale mascu­linităţii (bradul, steagul, toiagul) cu cele feminine (colacul, mărul, cununa).

• Profesor Ion Ghinoiu