Miercuri 7 mai 2008

Este ziua 128 a anului, au mai rămas 238 de zile

Este ziua 128 a anului, au mai rămas 238 de zile

Soarele răsare la 5:58, apune la 20:27

Luna răsare la 6:49, apune la 23:32

Primul pătrar (Luna în creştere) 12 mai

Lună plină 20 mai

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 mai

Lună nouă 3 iunie

Taur (21 aprilie – 21 mai)

Proverbul zilei: “Să nu ştie mîna stîngă ce face dreapta”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

“Hristos a înviat!” Aceste cuvinte nu au fost crezute de unul dintre cei 12 Apostoli, Toma, numit şi Necredinciosul, cînd ucenicii ceilalţi îi spuseseră: “Am văzut pe Domnul”. El a spus: “Dacă nu voi vedea eu în mîinile Lui semnul cuielor şi dacă nu-mi voi pune degetul meu în semnul cuielor şi dacă nu-mi voi pune mîna mea în coasta Lui, nu voi crede”. Cînd Iisus apare din nou intrînd prin uşile încuiate, stă în mijlocul Apostolilor, îi salută prin cuvintele “Pace vouă!”, după care – fără ca vreunul dintre ei să-L fi înştiinţat de neîncrederea lui Toma – i se adresează direct:

“Nu fi necredincios, ci credincios!”. El Îi răspunde: “... Domnul Meu şi Dumnezeul Meu”.

Calendar creştin-ortodox

Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim; Sfîntul Mucenic Acachie şi Codrat (Dezlegare la peşte)

Calendar romano-catolic

Sfînta Ghizela, regină; Fericita Roza Venerini

Calendar greco-catolic

Apariţia Sfintei Cruci pe cerul Ierusalimului

Click istoric

Astăzi se împlinesc 8 ani de la vizita în România a Papei Ioan Paul al II-lea, la invitaţia Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul părinte Teoctist, prima de acest fel într-o ţară cu majoritate ortodoxă. Programul vizitei a cuprins întrevederi cu preşedintele României, Emil Constantinescu, cu primul-ministru şi cu alte oficialităţi. Evenimentul a fost considerat un succes atît în plan politic, cît şi în plan religios. După marea schismă din 1054 dintre Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană, vizita Papei a constituit una dintre cele mai semnificative încercări ecumenice din epoca modernă de a păşi pe calea reconcilierii dintre cele două Biserici.

S-a întîmplat azi

În România

1937 – A murit poetul George Topîrceanu, membru corespondent al Academiei Române (n. 1886);

1938 – A murit Octavian Goga, poet, dramaturg, ministru în repetate rînduri, prim-ministru (1937-1938), unul dintre conducătorii Partidului Naţional Creştin (înfiinţat în 1935), membru al Academiei Române (n. 1881).

1986 – A 31-a ediţie a “Cupei Campionilor Europeni” la fotbal (Sevilla) este cîştigată de echipa Steaua Bucureşti;

1987 – Se extrag primele cantităţi de ţitei din subsolul marin al platoului continental românesc al Mării Negre.

În lume

1832 – Otto de Bavaria a fost ales rege al Greciei;

1825 – A murit Antonio Salieri, compozitor italian, rival al lui Mozart şi îndrumător al lui Beethoven, Schubert şi Liszt; conflictul dintre Salieri şi Mozart a stat la baza multor creaţii artistice – “Amadeus”, film în regia lui Milos Forman (n. 1750).

1951 – Comitetul Internaţional Olimpic acordă URSS-ului permisiunea de a participa la Jocurile Olimpice din 1952, de la Helsinki.

Născuţi la 7 mai

1833 – Johannes Brahms, muzician (m. 1897);

1840 – Pyotr Ilyich Tchaikovsky, compozitor (m. 1893).

Credinţe populare, tradiţii, semne

Prima duminică după Paşte, dedicată în calendarul ortodox Apostolului Toma, iar în calendarul popular sufletelor morţilor, este numită Paştele Morţilor sau Paştele Blajinilor. Toma din Galileea este unul din cei 12 Apostoli aleşi de Iisus, care s-a îndoit de Învierea Domnului, dar s-a încredinţat după ce i-a pipăit rănile provocate de piroane. Credincioşii, după ce participă la slujbă, depun ofrande bogate pe mormintele rudelor din cimitir (vase, ouă roşii, colaci, lumini aprinse) şi se ospătează în curtea bisericii. În zona Beiuşului şi în alte zone din Transilvania, ospăţul funerar se prelungeşte pînă la apusul soarelui în sunetul clopotelor. Blajinii sînt enigmatice reprezentari mitice ale oamenilor primordiali, ale moşilor şi strămoşilor. Ca înfăţişare, sînt oameni de statură mică, umblă goi şi au corpul acoperit cu păr. Bărbaţii se întîlnesc cu femeile o dată pe an, la Paştele Blajinilor, pentru a face copii. Sunt credincioşi, buni la suflet, blînzi, înţelepţi, incapabili de a face rău. Fiind oameni simpli, nu ştiu să calculeze sărbătorile, în special Paştele, pe care îl sărbătoresc cu o întîrziere de opt sau mai multe zile, cînd văd că sosesc pe Apa Sîmbetei cojile de ou roşu aruncate special de gospodine pe apă în vinerea sau în sîmbăta din Săptămîna Patimilor. În această zi, credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, întind mese festive.

(Profesor Ion Ghinoiu)