x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nu deslănţui bestia umană!

0
Autor: Jurnalul National 07 Oct 2007 - 00:00
Nu deslănţui bestia umană!


Un fapt divers, două studente care ies cu doi bărbaţi necunoscuţi şi iau bătaie pentru că refuză să li se ofere, prilejuieşte un eseu despre moravuri celei care semnează Lucrezzia Kar.

Ilustraţiunea Romănă, 9 octombrie 1930


Un fapt divers, două studente care ies cu doi bărbaţi necunoscuţi şi iau bătaie pentru că refuză să li se ofere, prilejuieşte un eseu despre moravuri celei care semnează Lucrezzia Kar. Ea pledează pentru farmecele clasice ale femeii in detrimentul folosirii unor atuuri mai degrabă masculine, ca "spiritul de farsă şi de batjocură".

Episodul tragi-comic, al celor două studente, plecate in "partidă fină", cu doi oameni pe cari abia ii cunoşteau, revenind după o hilariantă odysee, a doua zi, in căruţa unui ţăran, bătute şi speriate, are un profund inţeles social.

El poate servi de exemplu unei sumedenii de rătăcite cu creer de pasăre, gata să creadă in comedia pasională a primului venit, atăt de increzute in căt işi inchipue că un bărbat şi-a pierdut cu totul minţile văzăndu-le, că e gata să le adore şi respecte ca pe nişte icoane, şi, pe de altă parte, atăt de dornice de aventuri şi petreceri, că sunt oricănd dispuse la orice excentricitate, ca să se distreze.

Dar să analizăm niţel faptele: aceste două fete sunt studente, ceeace presupune oarecare intelectualitate. In lipsă de morală, ele trebue neapărat să aibă oarecare cunoaştere a lumei, din cărţi, din observaţie, din frecuentări... viaţa studenţească le apropie zilnic de indivizi din sexul contrar şi le dă posibilitatea să-i cunoască puţin... căci, la ce se găndesc fetele de căt la sexul de peste drum, la războiul schiţat in adolescenţă, urmat cu străşnicie tot restul vieţei pentru supremaţia pasională?

Nu se reduce toată viaţa sentimentală, la a nu fi invins? A triumfa de adversar, a-l ingenunchia, a eşi cu onoare din duelul aprig inceput de Adam şi Eva şi care e mereu pendinte, ca un proces fără sfărşit?

In acest duel femeea are la indemănă o mulţime de arme de soi, care, dacă ştie să se servească, ii dă cu siguranţă supremaţia.

Are farmecul, frumuseţea, graţia, cochetăria, şiretenia, pudoarea, puterea voluptăţii - teribilă şi definitivă putere.

Toate aceste insuşiri, conduse cu indemănare, au dat victoria finală, unor femei de frumuseţe şi inteligenţă mediocră.

Dar uitaţi-vă in ce eroare sunt unele dintre fetele moderne! In loc să intrebuinţeze aceste farmece clasice şi al căror succes e sigur, luăndu-se după o interpretare ciudată şi smintită a vieţii, lansată de curănd de nişte proşti psihologi, ele au inaugurat un sistem care - fatal - trebuia să ducă la falimentul moral şi fizic.

Nu ştiu ce smintit a proclamat intr-o clipă de nebunie viţioasă: "nu mai există feciorie, nu mai există morală şi nici un fel de constrăngere. Trăiţi-vă viaţa, din plin, cu intensitate!..."

Fatale cuvinte! Nimeni nu poate trăi ceeace nu cunoaşte şi viaţa se invaţă ca o carte, zi cu zi, filă cu filă!...

Plimbarea nocturnă sfărşită atăt de lamentabil, cănd cele două ingămfate s’au intors bătute, cu hainele sfăşiate, băjbăind printr-o pădure in cel mai complet intuneric, expuse la alte aventuri şi mai grozave, culese in sfărşit de un ţăran şi intorcăndu-se in căruţă - din automobil! - să servească de exemplu celorlalte. Iar cele două comice eroine să se bucure că farsa nu s-a transformat in tragedie...Era atăt de uşor!

Aceeaş nevoe

Firea omenească nu s’a schimbat de loc; sufletul e tot cum a fost, aceeaş nevoe de a iubi sălăşlueşte in fundul lui turbure şi aceeaş nevoe de a respecta ce iubeşte! Dar era chestiunea ca tineretul să petreacă. Fecioriile au căzut ca spicele sub seceră, şi cele ce au sacrificat inaltul inţeles moral al acestui bicisnic eveniment fizic, căt au suferit!... S’o spună ele! Să spună deziluziile grozave, durerea de a se vedea dispreţuite! De ce nu pot publica toate scrisorile ce-mi vin!...

Ilustraţiunea Romănă, 9 octombrie 1930

Citeşte mai multe despre:   calendarul vremurilor

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de