Sambata 16 iulie 2005

"Cu funia altuia nu te lasa in put"
- nu te uita la nevasta omului.

>"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

Sf. Sfintit Mucenic Atinoghen si cei 10 ucenici ai sai; Sf. Mucenici Faust si Platon

Sf. Fc. Maria de pe Muntele Carmel

Sf. Atinogen si cei 10 invatacei ai sai

Sfantul Mucenic Atinoghen a trait in Sevastia Capadociei, in zilele imparatului Diocletian, si pentru faptele sale bune si, pentru smerenia sa a fost facut episcop al Pidahtoei. Fiind prins si cercetat de Filomarh ighemonul, impreuna cu cei 10 ucenici ai sai, si rabdand multe chinuri impreuna cu dansii, si-a primit sfarsitul prin sabie. Se povesteste ca, mai inainte de a fi prins, mergand la manastirea sa, a gasit cerbul pe care il crescuse; l-a binecuvantat si s-a rugat ca sa nu fie vanat nici el, nici semintia lui, ci, in toti anii, la pomenirea Sfantului sa aduca si el, si cei care se vor naste din el cate un pui de cerb in dar pentru obste. Crestinii, stransi acolo, junghiau cerbul si se ospatau, bucurandu-se in slava si cinstea Sfantului.

In Romania
Sambata, 16 iulie

1898 - Regele Carol I si principele mostenitor Ferdinand, insotiti de primul ministru D.A. Sturdza, efectueaza, la invitatia tarului Nicolae al II-lea, o calatorie la resedinta de vara a tarilor;

1913 - Conferinta de pace de la Bucuresti (Romania, Grecia, Muntenegru, Serbia si Bulgaria) prin care se incheie al doilea razboi balcanic.

Duminica, 17 iulie

1948 - Decret-lege prin care guvernul abroga unilateral Concordatul cu Vaticanul. In septembrie, numarul scaunelor episcopale romano-catolice va fi redus la doua, iar scolile catolice sunt preluate de stat.

In lume
Sambata, 16 iulie

1920 - Se semneaza, la Spa, Acordul privind reparatiile datorate de Germania puterilor invingatoare in primul razboi mondial;

1976 - Incepe a XXI-a editie a Jocurilor Olimpice de vara, la Montr...al.

Duminica, 17 iulie

1393 - Taratul bulgar de Tarnovo, stapanit de Ivan Sisman, este cucerit de turci.

1872 - Exploratorul Roald Amundsen (m. 1928);

1976 - Serban Huidu, prezentator tv.

1935 - Actorul Donald Sutherland;

1952 - Actorul David Hasselhoff.

La 17 iulie 1868 este data Legea privind organizarea puterii armate, care urmeaza sa cuprinda armata permanenta (cu rezerva ei), corpurile de dorobanti si graniceri, militiile, garda oraseneasca si gloatele; toti locuitorii tarii, romani sau straini, fara cetatenie, de la varsta de 20 pana la 50 de ani, sunt datori a purta armele. Opera a colonelului Gheorghe Adrian (revolutionar pasoptist), legea se intemeia pe principiile recomandate de Nicolae Balcescu in "Puterea armata si arta militara de la intemeierea Principatului Valahiei pana acum". Prin Legea de organizare a armatei din 1872 se aduc unele modificari celei din 1868, in sensul ca puterea armata se compune din: armata permanenta cu rezerva ei, militiile, garda oraseneasca pentru comunele urbane sau gloatele pentru comunele rurale. Toti locuitorii tarii, "pamanteni sau impamanteniti" de la 21 la 46 de ani sunt datori a purta armele.

Postexistenta este viata dupa moarte a sufletului in lumea de dincolo. Expresia populara "a sosi vremea pentru ceva" este ceea ce trebuie sa se intample cu necesitate intr-un anumit moment, inclusiv moartea. Tacit, oamenii se supun la moara de macinat timpul. In natura moartea este generatoare de viata. In cazul in care ceea ce este viu pe Terra ar deveni nemuritor si s-ar mentine tendinta nelimitata de inmultire a vietuitoarelor, aceasta s-ar transforma, dupa consumarea rapida a resurselor generate de moartea vietuitoarelor, intr-o planeta pustie. Din fericire, postexistenta sau lumea de dincolo este primitoare si infinit de incapatoare. Sunt nefiresti numai evenimente care vin inainte sau dupa timpul sorocit: moartea tinerilor necasatoriti, nenuntiti, depasirea varstei optime la casatorie a fetelor batrane sau statute, a feciorilor batrani sau tomnatici. Pentru refacerea echilibrului si repararea erorilor sociale sau naturale oamenii au recurs la rit si mit, raspunzand la nefiresc prin nefiresc. Un individ poate decide intre a se casatori sau nu, a avea sau nu copii, dar niciodata intre a muri sau a nu muri vreodata. Fireste, trecerea dintr-o forma de a fi in alta forma de a fi, din stapanirea legilor vietii, sub stapanirea legilor mortii i-a inspaimantat pe oamenii tuturor timpurilor. Pentru propria lor liniste, ei au gasit o explicatie optimista: moartea nu este o disparitie definitiva, ci o plecare in postexistenta. In satul traditional se credea ca la moarte omul isi schimba adapostul si domiciliul precum fata la casatorie. (Prof. Ion Ghinoiu)