Sâmbătă 19 septembrie 2009

Ziua Bucureştiului (mâine)

Este ziua 262 a anului

Au mai rămas 103 zile

Soarele
Răsare la 6:59
Apune la 19:19

Luna
Răsare la 7:41
Apune la 19:13

Primul pătrar (Luna în creştere)
26 septembrie

Lună plină
4 octombrie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere)
11 octombrie

Lună nouă
18 octombrie


Proverbul zilei:

"De n-ar fi păgubaşi, n-ar fi nici hoţi"

"Proverbele Românilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara


Sărbătoare creştină: Sf. Mc. Trofim, Savatie şi Dorimedont (Sâmbăta după Înălţarea Sf. Cruci)

Astăzi, întreaga Ortodoxie îi prăznuieşte pe Sfinţii Mucenici Trofim, Savatie şi Dorimedont. Aceştia au trăit pe când la Roma împărăţea Probus. În Antiohia stăpânea dregătorul Eliodor. Când se săvârşea praznicul zeului Apolo, au venit în acea cetate doi creştini, Trofim şi Savatie. Văzând prăznuirea cea pierzătoare de suflete a păgânilor, n-au voit să intre şi să se veselească cu dânşii, zicând: "Suntem creştini şi nu se cade nouă a veni la ospeţi păgâne". Auzindu-i, Eliodor a poruncit ostaşilor să-i prindă şi să-i închidă în temniţă. În acel loc, au cunoscut un tânăr creştin, care în taină cerceta pe cei răniţi pentru credinţă. Numele lui era Dorimedont şi, deconspirat, a fost ucis împreună cu Trofim şi Savatie.


Credinţe populare, tradiţii, semne

Paza drumurilor era organizată de fiecare colectivitate sătească aflată în lungul cailor de comunicaţie, pasurilor şi trecătorilor carpatice. Apropierea pericolului se anunţă din sat în sat prin focuri aprinse în înălţimi, prin sunetele produse de corn, bucium, toacă sau clopot de biserică: "Pe movile se aprindeau focuri când veneau turcii şi tătarii. Aţa se anunţa, din movilă în movilă" (Vlădeşti, jud. Galaţi); "Straja satului se găsea pe Dealul Viilor. Când veneau turcii pe timp de secetă, se vedea praful de la distanţă. Se suna din corn şi se făcea foc" (Gheraseni, jud. Buzău); "Din Valea lui Pătru se urca la Tocătoare. Acolo băteau moşnegii ăi bătrâni toaca de lemn când veneau turcii" (Plopsoru, jud. Gorj); (Profesor Ion Ghinoiu)


Click istoric

La 19 septembrie 1887, s-a născut fizicianul Eugen Bădărău. A absolvit, în Italia, în 1911, Facultatea de Fizică a Universităţii din Pisa. În 1914, pleacă din Italia în Rusia, la Sankt Petersburg, unde a funcţionat ca asistent şi profesor de Fizică. A revenit în România în 1921 şi a fost, până în 1934, profesor şi decan al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Cernăuţi şi director al Institutului de Fizică Experimentală, afiliat Universităţii. În anul 1955, din initiaţiva lui Eugen Bădărău, s-a înfiinţat Comisia de Acustică a Academiei Române. A fost distins cu titlul de om de ştiinţă emerit. A trecut în nefiinţă în 1975, la Bucureşti. Fizicienii îl consideră unul dintre cei mai talentaţi şi activi cercetători în domeniu.


S-a întâmplat azi

În România

Sâmbătă, 19 septembrie
1994 - Vizita oficială în România a preşedintelui Armeniei, Levon Ter-Petrosian.

Duminică, 20 septembrie
1459 - Prima menţiune documentară a "cetăţii Bucureşti" ca reşedinţă domnească într-un hrisov al lui Vlad Ţepeş.

În lume

Sâmbătă, 19 septembrie
1863 - Războiul Civil American: Bătălia de la Chickamauga.

Duminică, 20 septembrie
1946 - Prima ediţie a festivalului de film de la Cannes.

Născuţi la 19 septembrie
1948 - Jeremy Irons, actor;
1975 - Laurenţiu Aurelian Reghecampf, fotbalist.

Născuţi la 20 septembrie
1934 - Sophia Loren, actriţă;
1975 - Juan Pablo Montoya, pilot de Formula 1.