Este ziua 183 a anului
Au mai ramas 182 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Unul croieste si altul coase"
- arata grabnica lucrare >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
In zilele imparatului Leon cel Mare erau in Constantinopol doi frati, Galvie si Candid. Luand invoire de la imparat, au mers sa se inchine la locurile sfinte. Ajungand in Galileia, s-au odihnit peste noapte intr-un sat din apropierea Nazaretului, in casa unei femei vaduve. Au vazut acolo o camera deosebita, unde era ascuns vesmantul Maicii lui Dumnezeu. Cu invoirea batranei, au luat cu ei sfantul vesmant. Ajunsi la Constantinopol au instiintat pe imparat, care a dus vesmantul in Biserica Vlahernei si a hotarat ca in fiecare an sa se praznuiasca la 2 iulie.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
Sambata, 2 iulie Duminica, 3 iulie
Sambata, 2 iulie Duminica, 3 iulie |
NASCUTI LA 2 iulie
|
|
NASCUTI LA 3 iulie
|
|
MOMENT ISTORIC
|
La 3 iulie 1863, se intruneste, la Sibiu, Dieta Transilvaniei, pe baza unei legi electorale in care censul fusese redus la opt florini, in care, pentru prima oara in istoria Transilvaniei, romanii trimit cei mai multi delegati (46, fata de 42 ai ungurilor si 32 ai sasilor), la care se adaugau 11 romani, 12 unguri si 10 sasi numiti deputati direct de imparat, existand astfel posibilitatea de influentare directa a activitatii legislative a Dietei si de modificare in favoarea lor, pe cale legala, a structurilor institutionale ale tarii. Se voteaza legea privind egala indreptatire a natiunii romane cu celelalte nationalitati si religii ale Transilvaniei, precum si legea privitoare la intrebuintarea celor trei limbi ale tarii in viata publica; potrivit acestei legi, limba romana putea fi folosita, alaturi de limbile germana si maghiara, in administratie si justitie ca limba oficiala.
|
Credinte populare, traditii, semne
| ||
Tulpinile si frunzele de leustean se agatau la ferestrele si usile caselor, se legau de coarnele si cozile vitelor cu lapte, se amestecau cu tarate si se dadeau spre mancare animalelor, femeile se incingeau cu tulpinile peste mijloc, copiii se sorcoveau cu acestea, crucile din hotarul satelor se impodobeau cu coroane din flori si leustean, iar feciorii isi infrumusetau caii cu care ocoleau in ziua de Ispas crucile din sat (Sibiel, judetul Sibiu). Manunchiul din flori si leustean sfintit la Ispas se pastra la icoana si se folosea in diferite practici pentru depasirea momentelor de grea cumpana ivite de-a lungul anului. Cu acelasi scop era folosit la confectionarea steagului calusarilor la Rusalii si steagului Dragaicei la Sanziene. In medicina populara, leusteanul se folosea pentru tratarea durerilor de cap, a tusei convulsive, a indigestiilor, a junghiurilor, iar in amestec cu odolean si aisor, pentru vindecarea unor boli ale vitelor. (Profesor Ion Ghinoiu) |