Sâmbătă 22 august 2009

Ziua internaţională a comemorării comerţului cu sclavi şi a abolirii acestuia Este ziua 234 a anului Au mai rămas 131 de zile

SOARELE
Răsare la 6:26
Apune la 20:09
LUNA
Răsare la 8:52
Apune la 20:50
PRIMUL PĂTRAR(LUNA ÎN CREŞTERE)
27 august
LUNĂ PLINĂ
4 septembrie
ULTIMUL PĂTRAR(LUNA ÎN DESCREŞTERE)
12 septembrie
LUNĂ NOUĂ
18 septembrie

Proverbul zilei:
"După unelte se cunoaşte meşterul"
"Proverbele Românilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină: Sf. Mc. Agatonic, Antuza, Zotic, Irineu şi Or
Mucenicul Agatonic a trăit în zilele împăratului Maximian. Un oarecare comis, Evtolmie, a fost trimis în Nicomidia de împărat, ca să-i omoare pe creştini. Acesta a sosit la limanul Carpin. Acolo, aflând pe Sfântul Zotic cu ucenicii lui, care mărturiseau pe Hristos, i-a osândit la moarte prin cruce. Întorcându-se la Nicomidia şi aflând că acela care era principe a crezut într-un oarecare Agatonic, care întorcea pe păgâni de la închinarea la idoli şi-i aducea la Hristos, a trimis şi i-a prins pe amândoi. Sfântul Agatonic a fost chinuit rău, iar principele a fost adus în Tracia, unde se afla împăratul. La Silivria (Selimbria), în Amus, unde era Maximian, lui Agatonic, prinţului şi celorlalţi creştini li s-au tăiat capetele.

S-a întâmplat azi
ÎN ROMÂNIA
SÂMBĂTĂ, 22 AUGUST
1785 - Promulgarea patentei de desfiinţare a iobăgiei a lui Iosif al II-lea în Transilvania.
DUMINICĂ, 23 AUGUST
1956 - Inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat.
ÎN LUME
SÂMBĂTĂ, 22 AUGUST
1485 - Bătălia de la Bosworth: Regele Richard al II-lea a fost ucis.
DUMINICĂ, 23 AUGUST
1927 - La Boston au fost executaţi anarhiştii italieni Sacco şi Vanzetti, în ciuda protestelor internaţionale.
NĂSCUŢI LA 22 AUGUST
1904 - Gheorghe Anghel, sculptor (m. 1966);
1917 - Alexandru Piru, critic şi istoric literar (m. 1993).
NĂSCUŢI LA 23 AUGUST
1930 - Michel Rocard, fost prim-ministru al Franţei;
1948 - Andrei Pleşu, scriitor, eseist şi om politic.

Click istoric
Astăzi se împlinesc 119 ani de la moartea marelui nostru poet, prozator şi dramaturg Vasile Alecsandri. Şi-a petrecut copilăria la Iaşi şi la Mirceşti, unde a revenit pe întreaga durată a vieţii sale să-şi găsească liniştea. Primeşte o educaţie îngrijită, întâi la ţară, apoi la Paris, unde-şi susţine Bacalaureatul în Litere. Reîntors în ţară, participă la mişcarea literară, colaborează la Dacia literară şi e membru în directoratul Teatrului Naţional. În 1878, felibrii din Monpellier îl premiază pentru "Cântecul gintei latine", cea dintâi distincţie obţinută de un scriitor român. Alecsandri rămâne unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii române, dând un imbold hotărâtor coagulării conceptului de individualitate naţională.

Credinţe populare, tradiţii, semne
Personificarea neolitică a Pământului, Mama Glie, este atestată în cele mai neaşteptate unghere ale spiritualităţii româneşti. Pentru valoarea lor documentară reproducem câteva credinţe: "Pământul s-ar jelui lui Dumnezeu de neplăcerile care i le aduce omul: «- Doamne, mă zgârie, mă taie, nu mai pot! - Rabdă, zice Dumnezeu, că acuma se îngraşă omul de pe tine, dar pe urmă te vei îngrăşa tu de pe el!»"; "Pământul e sfânt; la pământ să baţi mătănii şi să te închini, că el ne hrăneşte şi ne ţine, din pământ avem hrana şi apa, el ne încălzeşte, el e mama noastră". (Profesor Ion Ghinoiu)

"Încă o zi infectă..."
22 AUGUST 1919
"Boală, boală! Nu mai las patul, ca să zic aşa." (Raďssa Maritain)
"Încă o zi infectă..." sau "365 de motive de a nu te ridica din pat", Pierre Enckell/ Ed. Art