Este ziua 217 a anului
Au mai ramas 148 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
,, Imprumutul se da cu varf si indesat"
trebuie sa inapoieze mai mult decat a primit.
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfantul Cuvios Ioan Iacob de la Neamt s-a nascut la 23 iulie 1913, in satul Crainiceni, intr-o familie de tarani credinciosi, primind numele de Ilie. In 1933, tanarul Ilie a intrat ca vietuitor in obstea Manastririi Neamt si in 1936 a fost primit in monahism. Dupa obicei, numele ii va fi schimbat in Ioan. Intre 1940 si 1941, cuviosul va patimi intr-un lagar de pe Muntele Maslinilor. In 1947 a fost hirotonit preot in Biserica Sfantului Mormant. In 1953 se retrage intr-o pestera numita Chilia Sfanta Ana (in pustiul Hozeva), unde va ramane pana la sfarsitul vietii, la 5 august 1960. Dupa 20 de ani, trupul sau a fost gasit neputrezit, iar moastele i-au fost asezate in biserica Manastirii "Sfantul Gheorghe Hozevitul". A fost canonizat la 20 iunie 1992.
|
CALENDAR DE POST
|
Saptamana 1-7 august
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 5 august
|
|
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
In calendarul popular, reprezentarile mitice tinere apar grupate intre echinoctiul de primavara si solstitiul de vara (Sanzienele, Dragaicele, Floriile, Lazaritele, Ielele), iar zeitele-mama intre solstitiul de vara si echinoctiul de toamna. Aceste mame, maici, mume ale Panteonului romanesc au numeroase analogii cu substratul neolitic (2.500-6.500 i. Hr.).
Una dintre acestea, Muma padurii, este stapana peste tot ce naste, creste si traieste in padure. Impreuna cu Mosul codrului, Omul padurii, Fata padurii, Surata din padure apartine civilizatiei lutului si lemnului. Este o Muma a Mumelor care locuieste in codri, in copaci batrani, in scorburi, in planta numita Muma Padurii.
Este insa o mama trista: geme, se jeleste, suspina, horcaie, vajaie, pentru ca oamenii ii taie pruncii, copacii din padure. Isi cunoaste toti copacii (copiii) din padure pe care ii alapteaza cand sunt mici, ii cearta daca sunt strambi, ii striga pe nume sau pe porecla, ii blestema sa fie taiati de om sau trasniti de fulger cand o supara.
Ca mare zeita, aceasta poate fi buna sau rea. Pedepseste talharii si ajuta oamenii necajiti, arata calea cea buna copiilor rataciti prin padure. Treptat, calitatile de mama buna s-au estompat. Astazi este cunoscuta mai mult ca reprezentare malefica, femeie batrana, patroana a duhurilor rele care populeaza in special padurea pe timp de noapte.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|