„DRAGOBETELE” și „MĂRȚIȘORUL”, sărbătorite de Accademia di Romania in Roma

Cu ocazia celebrării Zilei Îndrăgostiților la români, sărbătoare populară cunoscută sub numele de Dragobete (24 februarie) și a Zilei Mărțișorului (1 martie), Accademia di Romania in Roma și Muzeul Național al Satului„Dimitrie Gusti” din București vor prezenta on-line, pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma, tradițiile și obiceiurile legate de cele două sărbători importante consemnate în calendarul tradițional popular românesc.

Astfel, miercuri, 24 februarie 2021, ora 15:00 (ora 16:00 în România), va fi prezentat un film dedicat sărbătorii iubirii la romani, „Dragobetele”, iar luni, 1 martie 2021, ora 15:00 (ora 16:00 în România), va avea loc prezentarea filmului dedicat obiceiurile culturale practicate cu ocazia sosirii primăverii și celebrării „Mărțișorului” în diferite țări care au în comun această sărbătoare a primăverii.

„În fond, cine este acest Dragobete care împarte luna februarie cu un sfânt mai puțin cunoscut la noi, dar în mare vogă în lumea americană? Sărbătorit la 24 februarie (zi consemnată în calendarul popular ca Ziua Îndrăgostiților, fiind cunoscută şi sub denumirea de Cap de primăvară), Dragobete este mai ancorat în tradiția zeilor antici ai dragostei – bărbat chipeș și năvalnic, un «zburător cu plete negre» care bântuie visele celor îndrăgostiți la început de primăvară, când natura însăși reînvie, ursul iese din bârlog căutându-și pereche, păsările își caută cuiburi, iar omul trebuia să participe și el la bucuria vieții renăscute după tenebrele iernii celei sterpe. Entitate mitologică asemănătoare lui Cupidon, Dragobete se consideră a face parte din multitudinea de zeități păgâne care populau spațiul balcanic și danubiano-pontic, unde era și protector al animalelor, dar și al iubirii celor care se întâlnesc și se logodesc, așa cum și păsările «se logodesc» în această zi. În ziua de Dragobete, în satele românești se practicau multe credințe legate nu numai de dragoste și fertilitate, dar și de vindecare și renaștere prin puterea naturii și a plantelor. Astfel, se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, și mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat”.

Conf. univ. dr. Paula Popoiu

Managerul Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”

Tradiția Mărțișorului are o vechime considerabilă, originea sa fiind identificată în vremea traco-geților. Tradiția spune că persoana care poartă un mărțișor e ferită de rele și îi mergea bine tot anul. Se poate purta la mână, la gât ori pe reverul hainei, fiind apreciat de toată lumea. Mai puțin știut este faptul că în unele părți ale țării mărțișoarele sunt oferite inclusiv bărbaților. Unul dintre cei mai cunoscuți vestitori ai primăverii, mărțișorul sugerează renaștere, puritate și dragoste, iar efortul depus în confecționarea lui îl înnobilează și îi conferă sens. Din anul 2017, practicile culturale asociate zilei de 1 Martie sunt incluse în Patrimoniul mondial UNESCO, element împărțit cu Bulgaria, Republica Macedoniei de Nord și Republica Moldova.