x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Universul magic al pictorului suprarealist Victor Brauner, onorat de Muzeul de Artă Modernă din Paris

Universul magic al pictorului suprarealist Victor Brauner, onorat de Muzeul de Artă Modernă din Paris

de Magdalena Popa Buluc    |    23 Ian 2021   •   21:01
Universul magic al pictorului suprarealist Victor Brauner, onorat de Muzeul de Artă Modernă din Paris
Sursa foto: Victor Brauner. Autoportret [cu ochiul scos] / Autoportrait [à l’oeil énucléé], 1931, ulei pe pânză, 22 x 16,2 cm © Paris, Centre Pompidou, MNAM-CCI. Fotografie de presă RMN. / Victor Brauner

Muzeul de Artă Modernă din Paris a sărbătorit luna aceasta universul misterios și magic al unuia dintre marii pictori suprarealiști români, Victor Brauner, a cărui viață a fost străbătută de experiențe ciudate. Expoziția dedicată lui a avut loc în perioada 7 - 10 ianuarie 2021. Membru al marii comunități de artiști și intelectuali români din Paris, alături de Constantin Brâncuși, Mircea Eliade, Eugène Ionesco, Isidore Isou și Tristan Tzara, Victor Brauner s-a alăturat inițial dadaiștilor, pentru ca ulterior să devină suprarealist. 

 

 

Pictura este viața, viața reală, viața mea – Epitaful lui Victor Brauner, scris pe mormântul său din cimitirul Montmartre

 

În noaptea de 27 spre 28 august 1938, în timpul unei petreceri care a adunat laolaltă mai mulți membri ai grupului suprarealist în studioul lui Óscar Domínguez, pe bulevardul Montparnasse, din Paris, a izbucnit o bătaie între acesta din urmă și compatriotul său, Esteban Francés. Primul aruncă un pahar în capul celui de-al doilea, care îl evită. Paharul lovește un perete, iar cioburile ajung în ochiul stâng al lui Victor Brauner, care va rămâne orb în urma acestui incident. Cu șapte ani înainte, Brauner pictase un Autoportret cu ochiul scos, care prezenta o rană în toate aspectele sale, similară cu rana sa reală, de acum. Acest episod dramatic a avut o importanță capitală în viața și opera pictorului de origine română, momentul devenind o legendă neagră în lumea suprarealiștilor.

 

 

Pictorul clarvăzător și fenomenele supranaturale

 

Arta a precedat realitatea, iar pictorului Brauner i s-au atribuit astfel capacități premonitorii, el fiind considerat în anumite momente clarvăzător. Trebuie spus că o serie de semne, unul mai ieșit din comun decât celălalt - ca să nu mai vorbim de recurența temei oculare în opera lui Brauner - au convers către momentul pierderii ochiului stâng. Toate acestea ilustrează în mod excepțional teoria șansei obiective, dragă lui André Breton, un mare iubitor al ocultului, care îl apăra pe Brauner. Acesta din urmă este foarte familiarizat și conștient de fenomenele supranaturale, pentru că a participat, în copilărie, la sesiunile de spiritism organizate de tatăl său.

 

 

Victor Brauner, Întâlnirea din strada Perrel 2 bis / La rencontre du 2 bis rue Perrel, Sous-titre : La charmeuse Conglomeros, 1946, ulei pe pânză (85 x 105 cm) Foto: Paris Musées / Musée d 'Art Moderne de Paris © Adagp, Paris, 2020

 

 

 

 

De la Dada, la suprarealism

 

Victor Brauner s-a născut în Moldova, în 1903, și s-a format la școala de Arte Frumoase din București, de unde avea să fie însă curând dat afară, din cauza nonconformismului său. Împreună cu poetul Ilarie Voronca și cu pictorul Marcel Janco, printre alții, a fondat revista de avangardă 75 HP și a publicat maifestul de „picto-poezie”, pledând pentru împletirea cuvintelor cu reprezentările plastice. Creațiile sale se situează sub aripa cubo-futurismului, a constructivismului și a spiritului dada. O primă călătorie la Paris, în 1925, avea să îi reveleze pictura metafizică a lui Chirico.

 

 

Revista 75 HP

 

 

Cinci ani mai târziu, Victor Brauner se mută în capitala franceză. Verișorii săi, Alberto Giacometti și Yves Tanguy, îl prezintă artiștilor suprarealiști, aceștia fiind seduși imediat de pictura românului ce îmbină elemente disparate în maniera ornamentelor emblematice sau a rebusului. Accidentul din 1938, în urma căruia își va pierde unul dintre ochi, îi va conferi lui Brauner o aură aparte și definitivă în ochii lui André Breton. Brauner îl va considera cel mai important eveniment al vieții sale. Fără îndoială, acest moment va marca începutul unei evoluții extraordinare a creației sale. Ochiului stâng, ce nu mai poate percepe realitatea fizică, i se substituie ochiul interior, cel al romanticilor germani și al marilor mistici, privirea sa fiind de acum dedicată contemplării adevărurilor ascunse. Vederii îi urmează viziunea…

 

Arta sa, care până atunci surprindea spațiul din perspectiva celor trei dimensiuni, așa cum o întâlnim și la Chirico, Tanguy, sau Magritte, precum și la marea majoritate a suprarealiștilor, se detașează repede pentru a face loc unei reprezentări plane, în care corpurile și formele, stilizate, devin mult mai abstracte.

 

 

Victor Brauner, Force de concentration de Monsieur K, 1934. Foto: Centre Pompidou, MNAM-CCI, Dist. RMN-Grand Palais © Adagp, Paris, 2020

 

 

Gustul pentru sacru și pentru ocultism

 

Această evoluție începe în perioada războiului, pe care Victor Brauner avea să o petreacă în sudul Franței, în special la Marsilia, în speranța că va putea fugi în Statele Unite, așa cum făcuseră și ceilalți suprarealiști. Dar, pentru că este evreu și, prin urmare, vizat în mod deosebit, el nu poate obține viza și se refugiază, împreună cu partenera sa, Jacqueline Abraham, într-un sat din Alpes-de-Haute-Provence, lângă Gap. Va trăi „în condiții mizerabile”, avea să scrie artistul, „având acte false, sub amenințarea constantă a poliției și a miliției”.

 

Perioada este bogată în experimente tehnice, Brauner explorând pictura în ceară și desenul realizat cu ajutorul lumânării: „ceara - spune el - a jucat un rol important în toate cercetările mele ermetice, magice, talismano-pentaculare, a fost veriga ce a unit cele mai diferite subiecte...”

 

El se apleacă asupra științelor oculte, alchimiei, Cabalei, numerologiei, tarotului și artelor primitive și arhaice, din Africa și Oceania, din Egiptul antic, sau ale aborigenilor din Australia. Se inspiră din codicele mayașe și din glifele aztece. O întreagă simbolistică ce aduce o rezonanță mitică și sacră, traversată de personaje ce ascund o dimensiune autobiografică (Conglomeros, Victor Victorel...). Brauner se va defini, de altfel, ca „împărat al regatului propriului mit”.

 

Victor Brauner, La Mort de la Lune, 1932

 

 

Perioada postbelică va fi momentul recunoașterii sale. Breton i-a dedicat un text important, Entre chien et loup, în recenzia Cahiers d art din 1946 (lucru care nu l-a împiedicat să-l excludă din grup, doi ani mai târziu...). Victor Brauner va expune alături de Pierre Loeb, la Paris și de Alexandre Iolas, la New York.

 

Notorietatea sa va crește până la punctul în care va reprezenta Franța la Bienala de la Veneția, în 1966, anul morții sale. Pe mormântul său, din cimitirul din Montmartre, putem citi, sub forma unui epitaf: „Pictura este viața, viața reală, viața mea”.

 

 

 

Victor Brauner: Je suis le rêve. Je suis l’inspiration / Eu sunt visul. Eu sunt inspirația

 

Prestigioasa revistă de artă Connaissance Des Arts i-a dedicat lui Victor Brauner o ediție specială ce a însoțit expoziția dedicată marelui pictor român de Muzeul de Artă Modernă din Paris.

 

×