Legătura dintre plante și bani

Cât încă mai e frumos afară, nu e nici foarte cald, ne putem permite ceva ore de citit în aer liber. Și ca să nu pară că nu producem suficient, o să încep cu o carte intitulată Copacul cu bani. Pentru a transmite ideea principală, anume că nu ești niciodată în voia sorții dacă îți place să muncești din greu și dacă ești dispus să ieși din zona ta de confort, această carte folosește o poveste convingătoare, cu personaje captivante. Jake Aarons are probleme. Urmează să fie evacuat din apartament în mai puțin de 30 de zile, rata la bancă pentru creditul pe care l-a făcut pentru facultate este aproape scadentă, iar agenția de marketing digital la care lucrează tocmai a implementat un nou sistem drastic de evaluare, care ar putea să-l lase fără slujbă. În plus, noua relație a lui Jake cu Maya, care mergea așa de bine, se prăbușește, ca mai totul în jurul lui, deci riscă să o piardă și pe ea. Căutând răspunsuri, Jake participă fără multă tragere de inimă la întâlnirea săptămânală a unui grup, la invitația unei colege. Fiecare membru al grupului este pus să-și imagineze că o să câștige bani dintr-un alt job decât cel de bază, respectând o condiție-cheie: să nu cheltuie mai mult de 500 de dolari înainte de a face profit. De-a lungul câtorva săptămâni, Jake trece printr-o serie de provocări, mai întâi învățând să câștige 1.000 de dolari într-un singur weekend și, în cele din urmă, descoperindu-și abilitățile neexploatate pentru a prelua controlul asupra finanțelor, dar și a vieții sale. 

Legătura secretă dintre om și natură este o fascinantă reîntoarcere în inima pădurii, unde copacii au puls, iar rădăcina lor este ca un creier care funcționează sub pământ. Unde ne găsim calmul în culoarea verde și unde simțurile ne sunt ascuțite. În această carte, celebrul pădurar Peter Wohlleben ne prezintă noi descoperiri științifice pentru a demonstra cât de apropiat este omul de natură. Ne aflăm în era schimbărilor climatice și mulți dintre noi simt că și-au pierdut conexiunea cu natura, dar autorul este convins că legăturile vechi de când lumea care îl apropie pe om de aceasta sunt vii și intacte. Trebuie doar să știm unde să căutăm. Pornind de la cele mai noi studii și cercetări științifice, această carte ne prezintă interacțiunile profunde dintre om și natură și vorbește despre: limbajul pădurii, conștiința plantelor, granița din ce în ce mai fină dintre floră și faună. Legătura secretă dintre om și natură este o carte perfectă pe care să o luăm în pădure, pentru că ne învață cum să vedem, să simțim, să mirosim, să auzim și chiar să gustăm pădurea. Peter Wohlleben, celebru pentru abilitatea sa de a scrie despre copaci într-un mod vibrant și emoționant, ne dezvăluie un univers în care oamenii sunt parte din natură și în care conservarea și activismul de mediu nu sunt doar despre salvarea copacilor, ci și despre salvarea noastră, a tuturor. 

Mai puțin directă legătura dintre natură și bani, dar de fapt esență tot a evoluției este. Munca, o istorie a modului în care ne petrecem timpul. Munca definește cine suntem. Ea ne determină statutul și dictează cum, unde și cu cine ne petrecem cea mai mare parte a timpului. Ne mijlocește stima de sine și ne modelează valorile. Dar oare suntem programați genetic să muncim atât de mult pe cât o facem? Oare și strămoșii noștri din Epoca Pietrei au trăit pentru a munci și au muncit pentru a trăi? Și cum ar putea arăta o lume în care munca joacă un rol mult mai puțin important? 

Pentru a răspunde acestor întrebări, James Suzman prezintă o istorie grandioasă a „muncii” de la originile vieții pe Pământ până în prezentul tot mai automatizat, aducând în discuție unele dintre cele mai profunde presupuneri pe care le facem despre persoanele care suntem. Extrăgând idei revelatoare din antropologie, arheologie, biologie evolutivă, zoologie, fizică și economie, Suzman arată că, deși am evoluat pentru a găsi bucurie, sens și scop în muncă, strămoșii noștri au muncit mult mai puțin și au privit munca foarte diferit față de cum o facem noi acum, în cea mai mare parte a istoriei umanității. Cultura noastră contemporană a muncii, ne explică autorul, își are rădăcinile în revoluția agricolă de acum zece mii de ani. Percepția despre ce înseamnă să fii om ne-a fost transformată prin trecerea de la vânat și cules la producția de alimente și, mai târziu, prin migrația noastră către orașe. De atunci, relațiile cu ceilalți și cu mediul înconjurător și chiar modul în care percepem trecerea timpului nu au mai fost aceleași. Susținând că ne aflăm într-un punct similar de răscruce din istorie, Suzman arată modul în care automatizarea ar putea să revoluționeze relația noastră cu munca și, astfel, să deschidă porțile unui viitor mai durabil și mai echitabil pentru lumea noastră și pentru noi înșine.