Existența temerarului marinar, proiectată deja în legendă, este însă departe de a fi deslușită cu adevărat...
Primele semne de întrebare legate de Cristofor Columb planează chiar asupra numelui și a locului de naștere. Doar italienii i-au scornit treisprezece locuri natale!, fără să-i mai punem la socoteală pe biografii care au încercat să demonstreze că ar fi fost de fapt născut în Franța, în Corsica sau în Spania. În legătură cu patronimul păstrat, istoricul peruan Luis de Ulloa susținea că numele navigatorului nu se scria nici Columb, nici Colombo și nici Colon, ci Colom, nume de familie răspândit în Catalonia, care ar explica numele Colomo, existent în textele vechi. Mai mult, anumite izvoare îl identifică pe Columb cu piratul Juan Colom, care ar fi fost nevoit să-şi schimbe prenumele în Cristoferens, pentru a-şi reface reputaţia.
Fiul din flori al Papei Inocențiu al VIII-lea...
Diplomatul și istoricul spaniol Salvador de Madariaga era convins că descoperitorul Lumii Noi ar fi fost de fapt un evreu convertit la creștinism, motiv pentru care și-ar fi învăluit în mister originile cu bună știință. Tot de rădăcini orientale este legată și teoria spectaculoasă a jurnalistului și scriitorului italian Ruggero Marino, care susține (în cartea „Cristofor Columb, ultimul templier”) că navigatorul ar fi fost, de fapt, fiul din flori al Papei Inocențiu al VIII-lea, bărbat cu mamă evreică și tată musulman! De remarcat și ipoteza lui Jordy Bilbeny, care avansează în cazul lui Columb ideea unei descendențe nobile catalane. Alți cercetători plasează apariția pe lume a lui Columb în Baleare ori în Felanitx, pe Insula Palma de Mallorca.
Urmaș al unui pirat faimos...
Până la dezvăluirea altor date, mai clare, să reținem totuși varianta propusă de istoria oficială. Potrivit cercetărilor lui Henry Harrisse, avocat și istoric american, Cristofor Columb ar fi fost născut în Quinto, un orășel de lângă Genova, din părinți țesători, Domenico și Susanna. Viitorul amiral ar mai fi avut trei frați și o soră: Giovanni, Bartolomeo, Giacomo şi Bianchinetta. „Cristofor Columb, apoi urmaşii săi, temându-se, pe bună dreptate, de prejudecăţile epocii şi de trufia spaniolilor, fără a-şi nega originea modestă, au încercat să o ascundă, lăsând să planeze îndoiala asupra înrudirii cu faimosul marinar Columb cel tânăr și cu renumitul pirat Colom şi ascunzând data reală a naşterii navigatorului, pentru a crea confuzie în cazul unor cercetări care ar fi putut să provoace revelaţii inutile”, specula omul de știință Jean-Baptiste Charcot în lucrarea „Cristofor Columb”.
Student al Universității din Pavia sau autodidact genial?
Exploratorul francez a făcut în cercetarea citată și câteva aprecieri interesante legate de educația adolescentului Columb: „Este evident, din acelaşi motiv, faptul de a fi lăsat să se răspândească zvonul potrivit căruia, după ce a primit instruirea necesară la Genova, Cristofor ar fi fost trimis la Universitatea din Pavia. Dacă informaţia ar fi adevărată, i-ar fi avut ca profesori de astronomie nautică pe Stefano de Faenza şi Antonio de Tergazzo. Ar fi urmat cursuri de filozofie naturală - unde ar fi învăţat despre «Fizica» lui Aristotel -, cursuri de cosmografie şi astrologie, dar și de geometrie şi geodezie. Ar fi studiat probabil mişcările corpurilor cereşti şi ar fi deprins noţiuni de astronomie”.
Prima călătorie
Cum se cunoaște faptul că la 14 ani fiul țesătorului Domenico își începuse deja ucenicia ca marinar, rămâne de elucidat cum și-ar fi încheiat acesta „cariera universitară”. Jean-Baptiste Charcot a avansat o ipoteză plauzibilă, care desființa pur și simplu zvonul potrivit căruia Columb ar fi fost instruit la nivel înalt la Pavia: „Consider că adevărul este mult mai simplu. Cristofor, fiind cel mai mare dintre fii, a primit probabil de mic o educaţie într-un fel de școală primară subvenționată de breasla ţesătorilor. El a putut, pur şi simplu din plăcere, să facă o seamă de studii maritime, să navigheze pe Marea Mediterană, aşa cum făceau lucrătorii din port, și este sigur că, în tinereţe, a întreprins cel puţin o călătorie în Insula Chios, pe galera unui prieten armator, înainte de a porni în altele mai importante”.
Perseverenţă și inteligenţă
Concluzia: „Pentru aceasta, nu era nevoie să fi mers la Universitatea din Pavia. Constatările de mai sus nu diminuează deloc meritul lui Columb, dimpotrivă, căci astfel, prin abilitatea de a învăţa, prin perseverenţă şi o inteligenţă remarcabilă, împletite cu simţul marinăresc - un simţ special pe care unii oameni îl au în mod natural, în timp ce alții, chiar marinari de profesie, nu-l dobândesc niciodată - a reuşit să atingă acel grad al perfecţiunii care i-a permis să-şi pună la punct expediţiile, să le facă acceptate, să le pregătească, să le conducă şi să se întoarcă”.
Mitul marinarului prost
Cristofor Columb - sublinia Jean-Baptiste Charcot - a pătruns în elita navigatorilor pe ușa din spate, dar odată intrat acolo, s-a simțit în largul său. S-a spus și încă se susține că legendarul Columb ar fi fost un navigator mediocru, chiar un prost marinar. Lectura atentă a documentelor și examinarea faptelor demonstrează contrariul. De altfel, Columb a răspuns în mod magistral acuzaţiilor de incompetenţă, revenind de trei ori în Lumea Nouă, în ciuda vârstei înaintate şi a bolilor, sporind de fiecare dată uimitoarele sale descoperiri.
Un bătrân de 30 de ani
Cristofor Columb a fost un bărbat de talie mijlocie, robust, cu chipul prelung, cu nasul acvilin și o gropiţă în bărbie. Avea ochi albaștri-cenușii, păr blond, încărunțit încă de la vârsta de 30 de ani. Descrierea a rămas de la fiul lui Columb, Fernando.
Scufundat de pirați
În 1476, Columb a navigat cu un convoi spre insulele britanice, spre Anglia mai exact. În timp ce se afla în dreptul coastei Portugaliei convoiul a fost atacat de pirați și nava pe care se afla Cristofor s-a scufundat, însă acesta s-a salvat înotând până la țărm. Ulterior, a găsit adăpost la Lisabona, oraș în care fratele său, Bartolomeu, onora funcția de cartograf. Trei ani mai târziu, Columb, îndrăgostit lulea de fiica guvernatorului insulei Porto Santo, s-a însurat. Unicul copil al cuplului (și primul băiat al navigatorului) a fost un băiat, Diego, născut în 1480.
Vicerege și 10%
De remarcat că abilul Cristofor Columb a negociat în aprilie 1492 cu Ferdinand al II-lea, regele Aragonului, și Isabela, regina Castiliei, un contract extrem de avantajos. Înțelegerea stipula clar faptul că navigatorul devenea vicerege al tuturor teritoriilor descoperite, titlu ce-i dădea dreptul să revendice 10% din totalul metalelor prețioase exploatate sub jurisdicția sa (în condițiile în care costurile expediției erau suportate integral de cei doi monarhi).
517 ani s-au împlinit pe 20 mai 2023 de la moartea lui Cristofor Columb
„În călătoria către Indii nu m-am folosit de inteligență, matematică sau hărți”, Cristofor Columb
„Am fost martor la acte de o cruzime și violență nemaiîntâlnite. Ochii mei au văzut fapte atât de străine de natura umană, încât și acum, când scriu aceste memorii, tremur”, Bartolome de las Casas, despre conduita lui Columb în Lumea Nouă
„S-a spus și încă se susține că legendarul Columb ar fi fost un navigator mediocru, chiar un prost marinar. Lectura atentă a documentelor și examinarea faptelor demonstrează contrariul”, Jean-Baptiste Charcot, cercetător
Numele navigatorului nu se scria nici Columb, nici Colombo și nici Colon, ci Colom, nume de familie răspândit în Catalonia