Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În semn de respect şi preţuire pentru o viaţă dedicată învăţământului de artă, într-un Laudatio rostit la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al UNATC Ion Luca Caragiale, Prof. Dr. Laurenţiu Damian afirma: „După lecţiile de teatru şi de cinema şi mai ales după mărturisiri în spatele cărora se află teama, suferinţa, incertitudinea, dar şi victoria, adică acel moment în care atingi teatrul mare şi – adaug eu, cinema-ul mare, după şirul nesfârşit de cuvinte de pe crol, însemnând montări de spectacole, lucrări, filme, turnee, conferinţe, după multitudinea de imagini lăsate scenei şi ecranului, după truda întru cuvânt în căutarea spectacolului ascuns – poate ascuns în suflet sau poate ascuns în lungi tăceri, poţi, sigur, să spui precum poetul: „vine o vreme când tragem linie şi facem socoteala. Uneori nu ne iese. Adunăm clipele. Alteori mai uităm din ele. Câteva clipe când era să fim frumoşi... câteva clipe când era să fim fericiţi... câteva clipe când era să fim geniali!” După fericire, geniul vine ca un semn al nefericirii! Asta nu a spus-o poetul. O deducem noi. Pentru Alexa Visarion nu a venit această clipă şi nici nu va veni pentru că el este mereu cu socoteala la zi. Îi mai trebuie doar abacul lui Vanea să îl ajute fiindcă, nu-i aşa, vom trăi...”
O personalitate remarcabilă a teatrului şi filmului românesc
El face parte dintr-o familie din ce în ce mai rară, cu oameni de tip renascentist.
Ştie că autenticul trebuie sădit în actori. Mai degrabă este atras de teatrul sărac al lui Grotowski decât de efectele care astăzi au devenit pe multiecrane nu doar concept vizual, ci şi teatral. Repetiţiile lui Alexa Visarion sunt într-adevăr lecţii de şi despre teatru în care timpul are atâta răbdare până când pe scenă apare un halou, o lumină specială care leagă actorii, duce cuvintele, dă sens obiectelor. Repetiţiile sunt de fapt esenţa. Şi apoi apar pe rând variante Cehov, Shakespeare, Buchner, Mazilu, Pirandello, Gorki, Caragiale, Blaga, D.R. Popescu, Titus Popovici.
CV-ul său este impresionant. Alexa Visarion, regizor și scenarist de teatru și film, s-a născut în localitatea Bălușeni, județul Botoșani, la 11 septembrie 1947.
Citește pe Antena3.ro
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din București, secția regie de teatru, în 1971, la clasa lui Radu Penciulescu. Și-a luat licența în 1971 cu piesa Năpasta, de I.L. Caragiale, montată la Teatrul din Piatra Neamț, iar în 2001 obține titlul de Doctor în Arte, cu disertația Spectacolul ascuns — valențe interpretative și spectaculare ale teatrului shakespearian. Profesor universitar la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale București, a fost și conducător științific de doctorat la UNATC.
Regizorul Alexa Visarion a desfășurat o bogată activitate teatrală în țară și străinătate, a montat numeroase spectacole în Europa și America, demonstrând de fiecare dată profesionalism și talent. A fost prezent ca profesor invitat la universități prestigioase din lume, primind, de asemenea, o serie de premii pentru spectacolele de teatru și filmele sale. Regizor la Teatrul de stat din Arad (1971-1990) și la Teatrul Odeon (1986-1987), a fost, totodată, director la Teatrul Mic (1992-1993) și la Teatrul Dramatic din Brașov (2002).
Pe scenele din România și din străinătate a montat peste 100 de spectacole de teatru. Prima piesă a cărei regie a semnat-o a fost Cartofi prăjiți cu orice de A.Wesker, în 1970.
A pus astfel în scenă piese de I.L.Caragiale (Năpasta la Teatrul Giulești, în 1974, O noapte furtunoasă tot la Teatrul Giulești, în 1979; D'ale carnavalului, în 1984; O noapte furtunoasă la Teatrul de Artă din Moscova, în 1982; D'ale carnavalului la Teatrul Lindabauer din Reykjavik, Islanda, 1989), de Anton Pavlovici Cehov (Trei surori la Teatrul Național din Timișoara, în 1988; Unchiul Vanea, în 1971; Tarara-bumbia după A.P.Cehov, la Teatrul Maria Filotti din Brăila, în 1996; Pescărușul la Teatrul Național din Constanța, în 1997).
Învingătorul Alexa Visarion în timpul repetiţiilor
A semnat regia și scenariul serialului radiofonic Un duel în ziua nunții după A.P. Cehov, la Radio România Cultural, în 2004, cu ocazia Anului Cehov; Livada de vișini, la Teatrul Național Craiova, în 2006; Unchiul Vanea la Actors Theatre of Louisville, SUA, în 1984; Un carnaval al dragostei, după Cehov, la Teatrul Fontanen din Malmö, Suedia, în 1989.
Nu putem omite spectacolele sale cu piese de William Shakespeare: Doi tineri din Verona, 1970; Nopțile regilor, la Festivalul Internațional de Teatru organizat de Academia Experimentală de Teatru din Paris, în 1990; Richard al III-lea, la UWM Training Program, SUA, în 1984; Richard II, la Kentucky Shakespeare Festival, SUA, în 1993; Dragoste și îndrăgostiți, scenariu teatral după W. Shakespeare, la Teatrul Fontanen din Malmö, Suedia, în 1994).
Dintre celelalte spectacole montate de regizorul Alexa Visarion amintim: Procurorul de G. Djagarov (1972), Meșterul Manole de L.Blaga (1973), Puterea și adevărul de Titus Popovici și Pasărea Shakespeare de D.R.Popescu (1976), O sărbătoare princiară de T. Mazilu (1978), Goana de Paul Ioachim (1979), Astă seară se joacă fără piesă de Luigi Pirandello (1998), Revoluția Oarbă de L.M. Arcade (2000) ș.a.
A montat, de asemenea, spectacolul Steaua fără nume de M.Sebastian, la Teatrul Național I.L.Caragiale din București, în 1994, precum și la Teatrul Național Cluj, în 2012. Mai recent, semnează regia spectacolului Hughi de Eugene O'Neill, a cărui premieră a avut loc în 2017.
În domeniul cinematografiei, semnează regia filmelor Înainte de tăcere (și scenarist, 1978; Premiul ACIN, în 1978, pentru cea mai bună interpretare feminină, Valeria Seciu), Înghițitorul de săbii (și scenarist, 1981; Premiul ACIN, în 1982, pentru cea mai bună interpretare masculină, Mircea Albulescu), Năpasta (și scenarist,1982; Premiul ACIN, în 1983, pentru originalitatea muzicii, Aurel Stroe), Punct și de la capăt (și scenarist, în colaborare cu Radu F. Alexandru,1985), Vinovatul (și scenarist, în colaborare cu Ion Băieșu, 1991), Luna verde (și scenarist, 2010), Ana (și scenarist, 2014).
A fost, de asemenea, președinte și membru în numeroase jurii naționale de teatru și film, precum juriul pentru Premiile UNITER. În 2009 Alexa Visarion a fost ales membru în Comitetul Director al Uniunii Cineaștilor din România.
Regizorului Alexa Visarion i-au fost decernate numeroase titluri, premii și distincții. Amintim titlul de Profesor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai Cluj Napoca (2008), Doctor Honoris Causa al Universității de Arte din Târgu Mureș (2013), Doctor Honoris Causaal Universității de Arte George Enescu din Iași (2013). În 2014 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale.
În 2005, UNITER l-a răsplătit cu Premiul pentru întreaga activitate, pentru realizările deosebite de-a lungul întregii sale cariere, iar în cadrul unei ceremonii care a avut loc la 19 decembrie 2007 Academia Română i-a acordat Premiul Aristizza Romanescu pentru artele spectacolului, pentru anul 2005, pentru întreaga creație teatrală și cinematografică. La 15 august 2015 a primit titlul de Cetățean de onoare al comunei Bălușeni.
Președinția României i-a acordat, în 2002, Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler.
În 2012 i-a apărut volumul de eseuri Goana pe nisip (Editura Bybliotek).
Alături de George Banu, la lansarea volumului Alexa Visarion, Destinul Vocaţiei
Traseul artistic și didactic al regizorului de teatru și film Alexa Visarion este prezentat, prin evocările mai multor generații de actori, regizori, critici, teatrologi și studenți, în volumul Alexa Visarion sau destinul vocației, coordonat de Elena Saulea și lansat în 2016. O altă lucrare consacrată reputatului regizor este Univers filmic — Alexa Visarion (Jurnal de spectator) de Vasilica Bălăiță, publicată la Editura Artes și lansată tot în 2016.
Cu prilejul premierei utimului său film, Ana, se deataşează motivul baladei româneşti a Meşterului Manole,o temă dragă regizorului.
Ana lui Alexa Visarion e o sublimă poveste de dragoste, învăluită de misticism întrepătruns când de-o rezonanţă cosmică cu rădăcini în Balada populară (Meşterul Manole), când de ecouri biblice (izgonirea din paradis, Adam şi Eva, şarpele, Iisus şi Maria-Magdalena, arca lui Noe). O poveste de dragoste pură, între doi păcătoşi, reîntorşi la origini. Şi-aici intervine paradoxul: Poveste de dragoste, dar fără scene erotice?! Dragoste fără erotism?! Alexa Visarion ne spune că există aceste scene provocându-ne să deschidem mari ochii minţii şi sufletului nostru.
Acţiunea filmului uneşte cele trei dimensiuni ale timpului existenţial: timpul sacru, timpul mitic al baladei şi al scenariului gândit de erou, timpul dictaturii comuniste şi al aberantelor decizii ideologice care cenzurau gândirea şi arta, şi timpul prezent, în care se petrece acţiunea, timp al întrebărilor ...
Să mai adăugăm faptul că a scris scenariul filmului Ana la muntele Athos.
„Am scris scenariul Ana la Muntele Athos. Scenariul povesteşte de ce nu am realizat Ziditorul şi Zidirea... ANA a căpătat un concept nou. După atâţia ani de când am pornit la această căutare, tema solicită acum un alt tip de expresie cinematografică, mai prezentă, mai incisivă. Şi apoi, capodopera pe acest subiect s-a făcut deja, ba chiar două filme şi-au împărţit această faimă, Andrei Rubliov de Tarkovski şi Legenda fortăreţei Suran de Paradjanov.
Am mers la Sfântul Munte, la mănăstirea Podromu şi în 9 zile am refăcut munca mea de 30 de ani... Am ajuns la această structură care leagă prezentul şi conexiunile acestui prezent cu un trecut apropiat, trecutul comunist, dar şi cu timpul mitic, timpul legendei şi al acţiunii scenariilor mele scrise până acum”.
Ca o mărturisire de credinţă, el se destăinuie: „Mă rog să trăim cu smerenie, cu bunătate, cu cinste, cu dragoste”.
Dragă Alexa Visarion, îţi dorim sănătate, bucurii, alături de soția ta minunată, Veronica, şi cei doi băieţi talentaţi şi frumoşi ai tăi, sculptorul şi galeristul de artă din New York, Cristian Alexa şi regizorul Felix Alexa. Şi multe filme şi spectacole de teatru cu care să vrăjeşti publicul, dar mai ales, multă, multă sănătate!
Încă o dată, La Mulţi Ani!
