Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Recenta reuniune a Consiliului European a avut pe agendă și o abordare specială pentru Euro. Zona monedei unice nu este doar un spațiu al plăților, ci vizează un proces mult mai amplu care nu este consolidat. Fără o Uniune Economică și Monetară reală și funcțională, moneda seamănă cu un scaun care stă pe un singur picior, sprijinit pentru echilibru de bastonul politic. Construcția este nouă și mulți ar dori-o prăbușită. Dolarului nu-i place concurența, iar rigoarea pe care o impune Zona Euro este greu de suportat de economiile mai neglijente care respiră cu deficite cronice.
Franța, sub impulsul lui Macron, propune un ministru de Finanțe pentru ZE care să administreze un buget propriu. Angela Merkel, aliată cu Macron în procesul de modernizare al UE sub deviza ,,Mai multă Europă”, este momentan prudentă, fără guvern la Berlin. Ambițiile franceze s-au temperat la Bruxelles, neavând sprijin de la toți membrii ZE, iar cei din afara zonei privind cu reticență o nouă structură din care nu fac parte din start. Președintele Iohannis a precizat că România nu are o poziție tranșantă în această problemă, fiind preocupătă de eventuale programe specifice de sprijinire pentru aderarea la euro, așa cum a promis Juncker.
Aderarea la euro nu depășește însă în România cercul declarațiilor superficiale ale politicienilor. Apar îndemnuri hei-rupiste care susțin că deja am îndeplinit criteriile de aderare, așa că pasul decisiv ar fi o formalitate. Mai mult, ca o diversiune, este acuzată Banca Națională că s-ar opune trecerii la euro, deși banca centrală este singura instituție care are o viziune tehnică și organizează în cadrul comitetului specializat încă din 2010 reuniuni pe această temă.
O foaie de parcurs pentru aderarea la euro, propusă nu din exteriorul țării, ci de Banca Națională, la care să adere celelalte instituții naționale, ar fi o primă și serioasă probă de angajare pentru îndeplinirea obiectivului asumat prin Tratat. Drumul este complicat, presupune o țintă de atins spre anii 2022-2023 și ar arăta mai exact cine vrea și este capabil cu adevărat să se înhame la treabă. Altfel rămânem doar să amușinăm euro.
