x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Aspazia, copilărie nefericită

Aspazia, copilărie nefericită

de Robert Veress    |    22 Aug 2012   •   10:10

'Cei care sunt atat de educati si nu au auzit de puscarie probabil ca au auzit din copilarie de altceva'. Asa isi motiveaza doamna judecator la Curtea Constitutionala Aspazia Cojocaru decizia de a vota pentru invalidarea referendumului.

Ce copilarie nefericita trebuie sa fi avut venerabila doamna magistrat, daca de atunci i s-a spus ca puscaria o va manca, daca va decide conform propriei constiinte!

Pe 2 august, Aspazia Cojocaru a exprimat opinia, antepronuntandu-se, ca referendumul ar fi trebuit anulat, intrucat a fost organizat pe baze incorecte (anularea, spre deosebire de invalidare, ar fi implicat organizarea unui nou referendum). Dar, plenul Curtii a votat pentru amanarea verdictului.

Dupa trei saptamani, desi datele problemei nu s-au schimbat, Aspazia Cojocaru s-a razgandit si a votat pentru invalidare. Si nu doar atat, ci a devenit chiar foarte agresiva impotriva celor care ii contesta decizia, afirmand ca acestia au comis o infractiune.

Ce s-a putut intampla, intre timp?

Presedintele CCR, Augustin Zegrean a respins, azi, iritat, orice intrebari legitime ale presei legate de argumentele in defavoarea invalidarii referendumului. Intre altele, cu un tupeu fantastic, Zegrean a spus ca nu trebuie sa tina seama de recomandarile Comisiei de la Venetia – acelasi for caruia i s-a adresat, pe data de 3 august, pentru a reclama presiuni la adresa Curtii Constitutionale.

Dar, mai important in context, este faptul ca Zegrean anunta ca decizia Curtii este fundamentata pe datele comunicate de Biroul Electoral Central. Asadar, datele comunicate de Guvern au fost, pur si simplu, ignorate. Asadar, nu era necesara amanarea de 40 de zile, ulterior 29 de zile, ulterior trei saptamani, pentru pronuntarea deciziei referitoare la referendum! Iar toata povestea cu cererea initiala a Curtii de actualizare a listelor electorale permanente, urmata de erata si de erate la erata, a fost o bataie de joc la adresa unei intregi natiuni!

Asadar, daca amanarea nu era necesara, de ce s-a amanat? Nu cumva ca sa fie convinsa Aspazia Cojocaru sa voteze altfel?

Cum sa fie convinsa, spre surpriza chiar a mai multor lideri PDL, care preconizau un vot de 5/4 pentru invalidare?

Pai, vorbim de un om extrem de vulnerabil. Trecutul acestei doamne cu o functie atat de inalta in stat nu este tocmai fara pete.

In primul rand, Aspazia Cojocaru este singurul cetatean roman in cazul caruia CNSAS si-a invalidat verdictul initial de colaborare cu Securitatea. Asta se intampla in 2007, la trei ani de la numirea la CCR. Dupa verdictul de la CNSAS, Aspazia Cojocaru a defectat, iar consecintele s-au vazut in schimbarea balantei de putere politica in cadrul CCR.

In al doilea rand, Aspazia Cojocaru a fost implicata, alaturi de sotul sau, Pavel, un unchi si o matusa de-a sa apar, intr-o retea de falsificare a examenelor de admitere sustinute la Facultatea de Drept din Bucuresti. E adevarat, e vorba de un dosar penal vechi de aproape 40 de ani, dar s-a soldat cu condamnari de pana la 13 ani de inchisoare si cu amenzi considerabile.

Sigur, este problema PSD ca a promovat-o pe Aspazia Cojocaru. Partidul condus acum de Victor Ponta merita sa incaseze din plin efectul politic de bumerang al acestei numiri. Din pacate, de suferit, sufera o intreaga natiune.

Daca Aspazia Cojocaru si-ar fi mentinut punctul de vedere exprimat public, in data de 2 august 2012 (pe care acum il neaga, desi exista inregistrari-proba audio-video), atunci, cel mai probabil, se ajungea la scenariul europarlamentarului PDL Cristian Preda, conform caruia ar fi fost necesar arbitrajul Comisiei de la Venetia. Iar Comisia de la Venetia are recomandari in sensul neincluderii cetatenilor din strainatate in listele electorale permanente si in sensul neimpunerii unui cvorum pentru validarea unui referendum. Evident, recomandarile nu sunt obligatorii, insa dau un indiciu in privinta posibilei decizii in cazul unui arbitraj.

×