Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vizita vicepreşedintelui SUA, Joe Biden, este aşteptată cu mare interes în România. Turneul european al nr. 2 de la Casa Albă vine să întărească asigurările date aliaţilor din Est de administraţia americană că angajamentele de apărare vor fi respectate în cazul unui conflict. Criza ucraineană a pus pe tapet iar teza “pericolului rusesc”. Presiunea pe care o exercită Rusia acum nu mai este o simplă discuţie academică sau o temă pentru jocurile strategice la colocviile de apărare.
După ieşirea din haosul instituţional produs de perestroika lui Gorbaciov şi trecerea la capitalismul clanurilor lui Elţîn, Rusia a recuperat sub Putin cele două decenii pierdute şi apare în poziţia din 1989: inamicul NATO. În doar două luni, după explozia Maidanului din Kiev, europenii descoperă iar retorica din Războiul Rece, îngropată de căderea zidului berlinez.
Aflăm că se “pune” de un nou zid, care este trasat de proiectanţii strategiei războinice, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Linia de demarcaţie este încă neclară în Caucaz şi se fac eforturi pentru a o întinde şi în Caspica.
România apare într-o poziţie de primă linie ca avanpost al NATO la Marea Neagră, fiind asigurată în faţa unei agresiuni atât prin activarea articolului 5, cât şi prin parteneriatul strategic cu Statele Unite. Ca atare, NATO şi SUA se bazează pe România ca un aliat fidel, care şi-a arătat angajarea pe linie militară în ultimul deceniu în războaiele calde din Irak şi Afganistan.
Vicepreşedintele Joe Biden, cel care este responsabil cu “scutul”, nu ajunge la Bucureşti cu sarcini noi, ci vine să le întărească pe cele vechi. Găseşte aici, după vizitele din 1999 şi 2009, structuri militare care îşi cunosc mai bine decât aliaţii estici “adversarul natural”. Spre deosebire de celelalte ţări din blocul comunist european, în România dekaghebizarea, realizată în linii mari de Ceauşescu, a fost o misiune mai simplă, iar puterea de influenţare a Rusiei, mai redusă. Biden cunoaşte bine şi “Dosarul moldovenesc” şi ştie că vulnerabilitatea constă tocmai din dorinţele Moscovei de a-şi atrage iar provinciile marginale ale fostului imperiu.
Biden va avea o întâlnire mai mult protocolară cu Băsescu, neinteresant ca preşedinte cu mandat aproape expirat şi personaj conflictual, cu derapaje în politica externă. Criticile aduse diplomaţiei SUA pentru prestaţia neconvingătoare din conflictul din Ucraina îl vizează indirect pe Biden, care a avut multe convorbiri cu Ianukovici în vâltoarea “Maidanului”. Principalul interlocutor va fi Victor Ponta, văzut ca şi câştigător pentru Cotroceni, poziţie din care, materializată într-un mandat prezidenţial, va putea conduce România până în 2022. Americanii, ca şi ruşii, adoră stabilitatea şi înţelegerile într-un cadru cât mai restrâns. În consecinţă, Biden face la faţa locului o ultimă verificare înainte de alegerile.
Vicepreşedintele SUA are însă o misiune mult mai complicată în Cipru, unde trebuie să împace Nordul cu Sudul insulei. În acest punct al Mediteranei se înnoadă interese ale Greciei, Turciei, Israelului, iar fără armonizarea lor, ecuaţia din Caucaz şi punctul nodal al unui acord SUA-Iran, care se întrevede, nu poate fi atins. În plus, scutul de care răspunde Biden nu poate fi întins mai mult decât plapuma actualelor angajamente.
