Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă acel carambolaj era doar puţin mai dur şi Băsescu ajungea să se
vadă cu Bush, Putin&co cu mâna în ghips, capul spart sau cu ochii
vineţi? Chiar şi într-o situaţie specială, ca aceea de acum,
preşedintele refuză să fie, măcar pentru o săptămână, un exemplu
public util. În vremea asta, cetăţeanului i se cere să nu iasă din
casă, să nu meargă la serviciu, să întrerupă şcoala copiilor, să nu-şi
populeze oraşul sau să nu tragă cu puşca de vânătoare la cinci sute de
kilometri de Bucureşti.
Într-o exprimare oficială, codul galben aprobat de CSAT înseamnă că "Informaţiile disponibile şi evenimentele recente evidenţiază că există risc general de producere a unor atentate teroriste şi se estimează că un atentat este posibil". E o alertă moderată. Asta nu înseamnă că România în sine a început să devină o ţintă. E o măsură care face parte din ansamblul de măsuri presupuse de organizarea Summit-ului NATO. Dar e, în acelaşi timp, un statut oficial de securitate publică şi, dacă omul de rând nu prea e influenţat de el, oficialii ar trebui să fie.
La o privire mai atentă, nu toţi oficialii par să ţină seama de asta. În plin cod galben, cu trei zile înaintea summit-ului, Traian Băsescu, preşedintele României şi gazda reuniunii, îşi conduce singur maşina pe un bulevard central, cade în melancolie şi intră într-o altă maşină care generează un carambolaj. Nu sunt victime de nici un fel, iar Preşedinţia ne sugerează să ne mulţumim şi chiar să ne extaziem la ideea că şeful statului a dat imediat fuga la poliţie şi că poliţia l-a sancţionat ca pe oricare şofer.
Numai că, de data asta nu putem fi, aşa uşor, mulţumiţi. Nu mai putem să ne jucăm iresponsabil de-a imaginea publică. În oricare moment, nu doar în regim de alertă ridicată, regulamente stricte spun că preşedintele şi alţi demnitari de rang înalt nu conduc ei înşişi maşinile în care circulă. Din nenumărate motive. Printre ele şi faptul că şoferii SPP sunt antrenaţi special să evite eventuale atentate şi să coopereze cu maşinile de escortă. Traian Băsescu nu are un asemenea antrenament. Preşedintele calcă zâmbitor nu numai peste maşinile altora, dar şi peste codul galben pe care l-a instituit de curând şi, care, se vede clar, e valabil numai pentru ceilalţi.
Dacă acel carambolaj era doar puţin mai dur şi Băsescu ajungea să se vadă cu Bush, Putin&co cu mâna în ghips, capul spart sau cu ochii vineţi?
Chiar şi într-o situaţie specială, ca aceea de acum, preşedintele refuză să fie, măcar pentru o săptămână, un exemplu public util. În vremea asta, cetăţeanului i se cere să nu iasă din casă, să nu meargă la serviciu, să întrerupă şcoala copiilor, să nu-şi populeze oraşul sau să nu tragă cu puşca de vânătoare la cinci sute de kilometri de Bucureşti. Unele măsuri sunt fireşti, altele sar calul. Dar cine să asigure un aer general de seriozitate întregii desfăşurări dacă însuşi şeful cel mare iese duminică la spatzir şi face accidente cu maşina sa populară, flancată de o flotilă de BMW-uri de protecţie, vopsite în culori pastel, ca să se integreze în peisaj?
Mesajul e clar. Al nu ştiu câtelea mesaj clar. Băsescu face ce vrea! Dar de ce ar avea alt model de conduită cetăţeanul? Băsescu dispreţuieşte şi ironizează şcoala! De ce ar face copiii altfel? Băsescu ironizează permanent minorităţile naţionale! De ce ar proceda spectatorii de pe stadioane altfel?
Aceasta este o zonă în care totuşi Alianţa D.A. mai supravieţuieşte. Preşedintele auto şi premierul moto se iau la întrecere în condus iresponsabil nu numai instituţii-cheie, ci şi mijloace de transport.
Bunul-simţ e unul dintre puţinele lucruri ce nu pot fi reglementate nici de Constituţie şi nici de alte legi. Când eşti ales şi vorbeşti, zi de zi, despre legalitate ar trebui măcar să încerci să nu arăţi, tot zi de zi, că tu unul faci doar ce vrei. Doar pentru că cei din jur ştiu cine e şeful şi nu pot să-ţi facă nimic.
PS. Apelez la cei care au instalat camerele video din intersecţii, cu prilejul summit-ului, să amortizeze această investiţie pe parcursul anilor electorali care urmează. Instrumentele respective pot folosi la supravegherea atentă a opoziţiei şi a deplasărilor ei. Sunt convins că o asemenea abordare economică, ce va determina reduceri de personal în unităţile de filaj, va găsi înţelegere la factorii responsabili din actuala putere.
La o privire mai atentă, nu toţi oficialii par să ţină seama de asta. În plin cod galben, cu trei zile înaintea summit-ului, Traian Băsescu, preşedintele României şi gazda reuniunii, îşi conduce singur maşina pe un bulevard central, cade în melancolie şi intră într-o altă maşină care generează un carambolaj. Nu sunt victime de nici un fel, iar Preşedinţia ne sugerează să ne mulţumim şi chiar să ne extaziem la ideea că şeful statului a dat imediat fuga la poliţie şi că poliţia l-a sancţionat ca pe oricare şofer.
Numai că, de data asta nu putem fi, aşa uşor, mulţumiţi. Nu mai putem să ne jucăm iresponsabil de-a imaginea publică. În oricare moment, nu doar în regim de alertă ridicată, regulamente stricte spun că preşedintele şi alţi demnitari de rang înalt nu conduc ei înşişi maşinile în care circulă. Din nenumărate motive. Printre ele şi faptul că şoferii SPP sunt antrenaţi special să evite eventuale atentate şi să coopereze cu maşinile de escortă. Traian Băsescu nu are un asemenea antrenament. Preşedintele calcă zâmbitor nu numai peste maşinile altora, dar şi peste codul galben pe care l-a instituit de curând şi, care, se vede clar, e valabil numai pentru ceilalţi.
Dacă acel carambolaj era doar puţin mai dur şi Băsescu ajungea să se vadă cu Bush, Putin&co cu mâna în ghips, capul spart sau cu ochii vineţi?
Chiar şi într-o situaţie specială, ca aceea de acum, preşedintele refuză să fie, măcar pentru o săptămână, un exemplu public util. În vremea asta, cetăţeanului i se cere să nu iasă din casă, să nu meargă la serviciu, să întrerupă şcoala copiilor, să nu-şi populeze oraşul sau să nu tragă cu puşca de vânătoare la cinci sute de kilometri de Bucureşti. Unele măsuri sunt fireşti, altele sar calul. Dar cine să asigure un aer general de seriozitate întregii desfăşurări dacă însuşi şeful cel mare iese duminică la spatzir şi face accidente cu maşina sa populară, flancată de o flotilă de BMW-uri de protecţie, vopsite în culori pastel, ca să se integreze în peisaj?
Mesajul e clar. Al nu ştiu câtelea mesaj clar. Băsescu face ce vrea! Dar de ce ar avea alt model de conduită cetăţeanul? Băsescu dispreţuieşte şi ironizează şcoala! De ce ar face copiii altfel? Băsescu ironizează permanent minorităţile naţionale! De ce ar proceda spectatorii de pe stadioane altfel?
Aceasta este o zonă în care totuşi Alianţa D.A. mai supravieţuieşte. Preşedintele auto şi premierul moto se iau la întrecere în condus iresponsabil nu numai instituţii-cheie, ci şi mijloace de transport.
Bunul-simţ e unul dintre puţinele lucruri ce nu pot fi reglementate nici de Constituţie şi nici de alte legi. Când eşti ales şi vorbeşti, zi de zi, despre legalitate ar trebui măcar să încerci să nu arăţi, tot zi de zi, că tu unul faci doar ce vrei. Doar pentru că cei din jur ştiu cine e şeful şi nu pot să-ţi facă nimic.
PS. Apelez la cei care au instalat camerele video din intersecţii, cu prilejul summit-ului, să amortizeze această investiţie pe parcursul anilor electorali care urmează. Instrumentele respective pot folosi la supravegherea atentă a opoziţiei şi a deplasărilor ei. Sunt convins că o asemenea abordare economică, ce va determina reduceri de personal în unităţile de filaj, va găsi înţelegere la factorii responsabili din actuala putere.
Citește pe Antena3.ro
