Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Meseria de om bun este cea mai grea meserie, nu se învaţă la nici o şcoală, nu se deprinde la servici, este o meserie non stop. Este o pornire din pieptul tău, care nu cere nimic, nici recunoştinţă, nici vorbe de laudă. Omul bun, atunci când îşi arată lumina sufletului printr-o faptă de generozitate, aşa simte. Apoi, are o mulţumire adâncă, adoarme cu capul pe pernă liniştit, împlinit. Bunătatea este un crâmpei de dumnezeire care e adevărata avere a unor oameni. Sergiu Hanca este un fotbalist harnic, cu ceva talent, dar la Dinamo nu s-a scăldat în bani, ba chiar a fost ţinta unor bădărănii ale unor aşa-zişi suporteri, care i-au agresat nevasta aflată în tribună. Hanca şi soţia au aflat de la televizor de necazul a patru copii, abandonaţi de mamă, mereu înfometaţi şi cu haine subţiri, tatăl muncea cu ziua şi n-avea bani. Casa era o dărâmătură şi ningea pe ei. Hanca a decis să le facă o casă în satul uitat de lume, le-a cumpărat un aragaz, un frigider şi le-a cumpărat rechizite pentru a merge la şcoală. Au făcut o faptă bună pentru copiii oropsiţi, au scos din buzunar mii de euro, dar bunătatea lui şi a soţiei le-a adus împlinire sufletească.
Uneori, soarta se distrează cu omul bun, în loc să-l mângâie pe creştet, îi arde un ciomag în frunte. Acum o vreme, un preot tânăr, Diaconescu, s-a dus la familia lui din Neamţ să aducă o jumătate de porc pentru sărbători. La întoarcere, trecând printr-o comună, a zărit la poarta unei case fără uşi trei copii tremurând în frig. Preotul a frânat Dacia, a deschis portbagajul şi le-a dat micuţilor necăjiţi o jumătate din carnea lui de Crăciun. Când să se suie în maşină l-a luat sub roţi un TIR nebun. În anul următor de la moartea omului bun, familia a dus iarăşi o pulpă de porc copiilor săraci de lângă şoseaua spre Neamţ.
Cu toate derapajele lui, Gigi Becali face mult bine. Plăteşte tratamentele unor bolnavi fără bani, le asigură un acoperiş deasupra capului unor familii fără adăpost, după prăpădul unor inundaţii, a construit din banii lui 170 de case sinistraţilor, acolo guvernul ridicând doar 17 case. Există o teorie cum că, la moarte, sufletul decolează din trup ca o rachetă, încercând să intre într-o lume superioară. Dacă a făcut mult bine, are combustibil să spargă plafonul de trecere spre mai bine, dacă n-a făcut bine, nu beneficiază de combustibil şi se recirculă pe pământ. Gură slobodă, dar suflet generous, cântăreaţa Elena Cârstea a înfiat de la orfelinat două fetiţe, pe cele mai palide, iar ele i-au decontat bunătatea mamei, păzind-o non stop când a fost bolnavă.
Citește pe Antena3.ro
