Intelectualii fugii, la caşcaval

La ora cand aceste randuri pleaca spe tipar, nu stim rezultatul participarii cetatenilor la referendum. Am aflat insa foarte multe despre caracterul unor oameni care, vai, la un moment dat erau chiar vectori de imagine pentru instaurarea democratiei in Romania. Politizarea acestei consultari populare a divizat si opiniile persoanelor cu suprafata intelectuala, dar aceasta polarizare nu a condus la o dezbatere publica, la aducerea in prim-plan a ideilor si argumentelor de care oamenii mai putin instruiti sau cu o intelegere mai lenta a mersului social sa tina seama. Echilibrul din Agora a fost rupt prin retragerea din scena dezbaterii a intelectualilor lui Basescu Traian, care si-au adus aminte brusc de marile merite ale suspendatului in progresul Romaniei. Ei s-au pozitionat ca la comanda si au imbracat camasa alba a refuzului. Toata campania pentru acest referendum nu a avut din partea lui Basescu abordarea fireasca a luptei politice. Presedintele suspendat a ales iesirile in public pentru a minti cu convingere ca participa la vot. Acolitii lui suiti pe scena pledau insa cu vehementa pentru fuga de la vot. Am vazut intre preotii absenteismului, amestecati cu oameni de partid, cativa profesori aureolati de titluri obtinute in universitati straine, tineri in care diferite organizatii au investit timp si bani pentru a-i forma ca mentori ai democratiei. Intelectualii fugii – iata categoria "ganditorilor" care au lansat in politica romaneasca un procedeu care diminueaza si compromite pe termen lung insusi votul popular, recurgerea la referendum. Este asta o practica democratica? Romanii au fost chemati sa se pronunte clar, prin Da sau Nu, in privinta suspendarii presedintelui. Impunerea unui prag, discutabil si el ca decizie care sa incununeze democratia, a reprezentat un argument tocmai pentru a stimula prezenta la vot. In acest sens a fost argumentata si gandita decizia Curtii Constitutionale si nu cred ca judecatorii au dorit sa puna o centura de salvare pentru Traian Basescu. Dar dupa impunerea stachetei am asistat la josnicia indemnului la absenta. Nu a mai contat pentru PDL si pentru noii republicani civici apelul lui Barosso de a participa in mod democratic la referendum. Neamtu, Blaga, Macovei, DJ TRU si in final suspendatul indemnau cu ochii iesiti din orbite sa nu vina lumea la vot. Liiceanu, decorat pe intuneric de Basescu, Plesu, Patapievici, Mihaes si alte pixuri basiste au argumentat cat de firesc si democratic d.p.d.v. filosofic este intorsul spatelui la urne. Inca o data, o parte din intelectualii tarii au avut ca argument cascavalul. Fie cel deja mancat, fie cel care a ramas de rontait daca revine suspendatul la Cotroceni. Corul basistilor care si-au asumat inchiderea drumului spre urne al populatiei a primit un ajutor substantial si de la asa-zisii neutri. Plasati prin ONG-uri care apara si ele diferite fatete ale democratiei, ecologiei, arhitecturii, vanatului, pasunilor, pisicile si cainii vagabonzi, ei au dat o mana de ajutor lui Basescu, indemnand, sub masca scarbei fata de cele doua tabere, la absenteism. Asa l-am vazut pe Nicusor Dan, care s-a ofuscat ingrozitor cand l-am considerat un apropiat al Elenei Udrea, pledand pentru inutilitatea referendumului, adica imbratisand strategia de campanie a refuzului dictata de Basescu.

Suspendatul a primit un ajutor direct si de peste granita. Nu de la romanii de peste hotare, ci de la politicienii unguri care au venit in Romania sa-si ajute tovarasul din PPE aflat la stramtoare. Participarea redusa la vot a populatiei maghiare a fost si ea un sprijin pentru Basescu intr-o gherila impotriva democratiei.

Lovitura de stat, clamata de tabara basista, este in fapt aceasta distrugere a increderii populatiei in mecanismele simple ale democratiei. Ea a fost pregatita, teoretizata si aplaudata de "intelectualii fugii".