x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Jeffrey Franks – un ziarist iute ca melcul

Jeffrey Franks – un ziarist iute ca melcul

de Ionuț Bălan    |    03 Aug 2011   •   21:00

La sase luni dupa ce devenise evident ca afecteaza cresterea econo­mica, seful misiunii FMI, Jeffrey Franks, s-a trezit sa spuna ca ariera­tele "constituite o frana majora in ca­lea cresterii". La o luna si jumatate dupa ce s-a vazut limpede ca iesirea din recesiune nu are nici un efect asu­pra puterii de cumparare, Franks se apuca sa spuna ca "nu are nici un rost sa ai crestere economica daca ea nu este resimtita de catre populatie".

In definitiv e bine cand FMI suge­reaza ca Romania a iesit din recesiune, dar nu si din criza, fiindca asta ar fi insemnat sa creasca nivelul de trai. Iar pentru a creste era nevoie ca guvernantii sa redistribuie cresterea economica pe care au anuntat-o si se observa ca n-au ce. Este nefiresc insa ca presa sa fie mai rapida in a sesiza si a detalia problematica, asa cum a facut-o revista Saptamana Financiara intr-un editorial aparut pe 23 mai ("De ce n-avem crestere economica").

Publicatia considera ca daca PIB-ul avanseaza, inseamna ca s-au fa­cut niste bani in plus si atunci ar trebui sa se mareasca si veniturile populatiei. Se maresc salariile? Stagneaza sau scad, dar poate ca banii s-au dus in investitii. Se deschid noi ca­pacitati de productie? Ziarele nu po­menesc nimic nici de asta, nici de ini­tiative de business, dar daca majorarea PIB nu se simte in nivelul de trai sau in formarea bruta de capital poate ca se datoreaza unei cresteri de pret a activelor. Se scumpesc lo­cuin­tele? Din contra, se ieftinesc, in ciuda in­cer­carii bancilor de a nu executa ga­ran­tiile aferente creditelor ne­per­for­mante si a Programului "Prima Casa".

Daca veniturile si investitiile nu cresc, iar pretul imobilelor sta pe loc, atunci cresterea economica ar mai pu­tea fi canalizata doar catre cheltu­ie­lile guvernamentale. Da, numai ca daca banii in plus ar ajunge aici ei ar trebui sa se redistribuie sub forma de sa­larii majorate sau investitii, fiindca altfel ar aparea suspiciunea ca majo­ra­rea PIB fie se acumuleaza, adica, mai pe sleau, se fura, fie nu exista. Se fura? Furtul constituie o fapta de na­tura penala si in astfel de spete se por­nes­te de la prezumtia de nevinovatie: eco­nomia nu creste decat in de­cla­ratiile politicienilor. Daca ar creste de-adevaratelea, banii s-ar redistribui sub forma de venituri si ar deveni implicit putere de cumparare, iar populatia n-ar mai trebui sa contracteze credite de consum. Insa oamenii solicita credite de acest fel, dovedind ca se afla in subconsum. Iar pe aceasta baza Guvernul ii ta­xeaza cu TVA si primariile cu taxe locale al caror nivel in crestere n-ar fi fost "validat" de piata in lipsa cre­ditului, pentru ca romanii nu si-ar fi permis sa cumpere marfuri.

Concluzia: statul, in loc sa reduca ta­xele si contributiile pentru a im­bu­na­tati mediul de business, in speranta re­luarii cresterii PIB, a procedat pe dos, majorand CAS, TVA, taxele lo­ca­le si nu si-au platit facturile catre fur­nizori. Si, pentru a suporta povara, populatia si companiile au apelat la banci care, la randul lor, s-au "aparat" de cererea de credit in crestere, gene­rata de subconsum si arierate, practicand dobanzi mari: 14%-17% pentru firme, 24%-45% pentru populatie. Daca s-ar fi mers pe modelul natural – despovarez mediul de afaceri in vreme de criza, economia isi reia cres­terea – populatia si firmele nu si-ar fi asumat asemenea costuri. Dobanzi cu care bancile, e adevarat, se apara, dar care se pot intoarce impotriva lor daca debitorii isi pierd serviciul si nu-si pot achita datoriile.

Si inca o remarca importanta. Dobanzile la creditele populatiei sunt de patru-sapte ori mai mari decat dobanzile la care se finanteaza deficitul bugetar. De aici se vede ca riscul suveran nu e corect evaluat, iar sub­evaluarea sa are legatura cu arie­ratele statului si cu faptul ca banca centrala ajuta Trezoreria Statului sa se fi­nan­teze netransparent.

×