Junk politics, denumire născută din asemănarea cu junk food ("mîncare gunoi"), se referă la politica făcută din demagogie şi populism sau, mai simplu spus, menită să prostească votanţii îndepărtîndu-i de semnificaţia concretă şi cotidiană a greutăţilor reale cu care ei se confruntă. Junk politics personalizează şi moralizează interese oculte sau mafiotice, dar niciodată nu lămureşte ce sînt ele de fapt şi cînd vor fi combătute. Sîntem în secolul XXI,
Junk politics, denumire născută din asemănarea cu junk food ("mîncare gunoi"), se referă la politica făcută din demagogie şi populism sau, mai simplu spus, menită să prostească votanţii îndepărtîndu-i de semnificaţia concretă şi cotidiană a greutăţilor reale cu care ei se confruntă. Junk politics personalizează şi moralizează interese oculte sau mafiotice, dar niciodată nu lămureşte ce sînt ele de fapt şi cînd vor fi combătute. Sîntem în secolul XXI, însă pildele solomonice biblice de acum cîteva mii de ani au puterea să ne lumineze şi azi: "Gîndirea va veghea asupra ta/ Inteligenţa te va păzi/ Pentru a te elibera de calea răului/ De omul ce ţine discursuri perverse" (Vechiul Testament, Proverbe 2: 11-12). Ca oameni care ne iubim ţara şi libertatea, avem şi datoria de a acorda încredere conducătorilor aleşi democratic şi judecăţilor lor care exprimă o voinţă naţională. Însă, loialităţii noastre de cetăţeni, născută din apartenenţa la comunitatea democratică şi naţională, conducătorii ţării îi datorează o judecată serioasă, o gândire limpede şi o grijă sinceră pentru bunăstarea românilor.
Reflectam la toate acestea cînd preşedintele Traian Băsescu, în preajma turului II al alegerilor locale, a mai călcat în picioare încă o dată Constituţia României pentru a-şi satisface ambiţiile de putere personală. În intervenţiile sale, care nu mai sînt acum nici şocante, nici surpriză, pretinse adevăruri incontestabile (despre corupţia magistraţilor, cinstea ireproşabilă a liderilor PD-L sau trecutul imaculat al slujitorilor discursului său anticomunist), alternează cu propoziţii şi cuvinte insultătoare şi îndemnuri la duşmănie. Dar ce valoare are discursul atunci cînd ce spui azi mîine poate fi exact pe dos? Pe cînd era primar general şi bloca Bucureştiul în conflicte iremediabile, domnul Traian Băsescu denunţa "grupul mafiotic Bittner-Petrache-Cocoş din spatele lui Adrian Năstase" strigând în şedinţa Consiliului General: "Locul lor e la puşcărie!". Acum, acelaşi grup a găsit loc, bine mersi, în ograda dumnealui.
Astăzi, noul primar general, Sorin Oprescu, a fost ales – ne spune preşedintele – "de o coaliţie anti-PD-L". O coaliţie? Cu o conducere PSD care a încercat toate tertipurile pentru a-l stopa pe Sorin Oprescu, şi cu Vanghelie atacîndu-l dur pe Oprescu, şi Onţanu pronunţîndu-se în favoarea lui Vasile Blaga? Cu un PNL care n-a dat vreun semnal favorabil lui Sorin Oprescu şi cu Ludovic Orban care a declarat că va colabora bine cu Vasile Blaga? O "coaliţie de interese" după ce Sorin Oprescu şi-a clădit discursul învingător pe eliminarea grupurilor de interese ce s-au înfruptat copios din contractele publice ale Primăriei Capitalei?
Preţul pe care îl plăteşte ţara supusă acestei junk politics este slăbirea instituţiilor democraţiei şi totodată a cetăţeniei ca normă de conduită. Discursul public al conducătorilor ţării trebuie să informeze şi să educe, iar nu să înşele.
P.S. De ultimă oră aflăm că PD-L şi PNG şi-au dat mîna (imobiliară), fiindcă, nu-i aşa?, e vorba de a salva ce se mai poate salva la Primăria Capitalei.
Citește pe Antena3.ro