Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Eram elev cand mi s-a spus sa scriu Romania numai cu a din a, pentru ca eu sunt roman, nu romin. Invatatorul de la elementara, care mi-a vorbit luandu-ma de umeri, parinteste, in recreatia mare, m-a lamurit totodata ca-i mai bine sa spun pauza mare, fiindca recreatia e un barbarism, iar recreatia e altceva. In mintea mea de copil, felul in care mi s-a adresat, cu un glas mocnit, glasul acela cu care oamenii mari isi comunicau lucrurile importante fara martori, m-a facut sa gandesc ca problema lui a din a tine si ea de o vinovatie, precum vinovatiile de a fi fost fiu de boier sau de condamnat politic. Trebuia sa stiu, dar sa ramana in mine ce stiam.
Mai tarziu, la Filologie, disputele academice pentru si contra lui a din a sau i din i m-au convins ca si o litera poate sa devina o cauza politica si ca lingvistii pot trada un interes national, impunand reguli, la scris si la rostire, contra istoriei tarii lor. Nu o fac pentru bani, nici pentru glorie, o fac ca sa se simta si ei o data in viata atotputernici, fie si pe destinul unei vocale. Vanitosii n-au nevoie de mult ca sa se transforme in tirani. Doar de o ocazie. Ca in 1950 era vorba despre o deturnare comandata de la firul istoric, e neindoielnic. La fel s-a intamplat si dupa 1990, cand tiganilor li s-a zis, printr-o lege de care nu aveam nevoie, rromi, iar daca Academia nu intorcea armele, ca sa revenim la a din a, atat in scrisul cuvintelor
Romania si roman, alte "forte obscure", de data aceasta nu dinspre Est, ne-ar fi facut romini din Rominia. Europa nu realizeaza diferenta dintre i si i. Limbile europene nu-l cunosc pe i. Ceva, ceva aceste "forte obscure internationale" tot au reusit: o brambureala la nivelul intregii natii. In presa scrie fiecare cum il taie capul, invocand drepturi democratice ce nu privesc, de fapt, esenta democratiei. Lingvistii, dupa ce au izbutit in 1990 sa institutionalizeze regula dreapta in Parlament, au lasat treaba neterminata. Lingvistilor le pica bine sa dea vina pe popor cand nu pot sa termine ce au inceput. Pentru ei, luptele fiecarui roman cu a din a si i din i nu sunt semnificative. Pentru lingvistii de toate marimile si orientarile, tot ce conteaza e sa isi sporeasca autoritatea in breasla. Inca o lege care sa oblige lumea la a din a ar creste confuzia. Sunt bune doar legile care pot fi respectate. Cu grija de a nu fi categorisit de aceleasi "forte obscure internationale" ca nationalisti, am ratat in 1990 singura conjunctura in care ne puteam defini pentru totdeauna romani de la romani, nu romini de la romanes.
Nu sunt cert ca premierul care i-a botezat pe tiganii nostri rromi a facut-o conditionat de "fortele obscure". E posibil sa fi procedat astfel dintr-o convingere. Sau din prostie si din placerea de a decide. Multe tampenii de durata au la baza credinte si convingeri, nu numai manipulari.
Citește pe Antena3.ro
