Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu exista compozitori amatori. Nici chirurgi amatori. Cativa tenori, fara studii muzicale, au facut candva cariera doar ca interpreti in spectacole filmate sau cantand dupa ureche arii in concerte. Cantatul dupa ureche face senzatie si naste isterii populare. Dar atat. Autodidactii, spre deosebire de amatori, se profesionalizeaza. In alt regim decat studiosii din politehnici si universitati, dar se profesionalizeaza. Autodidactii invata deseori mai aplicat decat licentiatii. La nivelul de jos, doar artele plastice ingaduie amatorismul.
Din ratiuni publicitare si pentru ca asa-numitul "mare public" e usor de prostit, cate un pictor amator e din cand in cand sacralizat ca geniu nativ. Prostirea insa are scadenta scurta.
S-a facut mare caz, iar la naivii nostri din presa se mai face inca, de Micuta Picasso. Copila din Statele Unite si-a incheiat de mult povestea de glorie arondata cu anii in care n-a mai fost "micuta" a venit si anonimatul. In Romania, pentru ca Nekita are parinti romani, numele ei e rostit de multa lume cu veneratie. Cand era "micuta", Picassoaica obtinea un procent bun din preturile pentru snobi pe care le construiau impresarii legendei. Astazi, preturile s-au dezumflat. Ca profesionista a sevaletului, cele cateva mii de dolari, pe care le mai obtine micuta-mare pe piata artei, nu inseamna nimic.
De ce n-ar aparea si un "micut Napoleon"? Sau un "micut Hegel"? Licitatia publicitara in jurul unui "micut Einstein" n-ar face decat sa discrediteze masiv legenda copilului genial. In muzica, e adevarat, invatatura cu profesori si in termenii celei mai controlate profesionalizari incepe la varste fragede. Multi copii vadesc auz absolut si har muzical, insa nimeni nu se hazardeaza sa le spuna "micutii Mozart". Exista praguri ale bunului- simt pe care oamenii educati si scoliti nu le trec. Un scripcar de carciuma stie ce e acela un violonist de filarmonica. Profesionistii se distanteaza de amatori si prin aceea ca-si cunosc varful nasului.
Copii-minune se nasc dintotdeauna, totusi nici un profesor de la Conservator nu cuteaza sa le spuna "micutul Menuhin" ori "micutul Celibidache". Micutei i s-a spus Picasso, in anii in care ea il maimutarea pe faimosul spaniol, pentru ca Picasso, ca pictor, poate fi maimutarit cu usurinta. Pentru ignoranti, orice mazgaleala e "ceva modern" sau "ceva in genul lui Picasso". De ce ar fi doar o micuta Picasso daca e asa de simplu? De ce nu 100? Chinezii, daca intra la ambitie, scot repede pe piata un milion de micute Picasso. Dar ce zic eu un milion. Pot sa produca si cinci milioane.
Frustratii, veleitarii, semidoctii, inchipuitii, zbanghiii si oamenii cu mintea mica sunt convinsi ca trebuie sa existe si scurtaturi catre gloria artistica. Micutul Michelangelo, gandesc acestia, e printre noi, are muci la nas si abia de spune mama si tata. Dar ia sa-i pui o dalta si o bucata de piatra in mana, ca imediat isi va dezvalui genialitatea. E destul sa fie invitat la cateva talk-show-uri de la ora cinci si sa aiba doua pagini in "Plici" sau in "Pleosc" si celebritatea e gata.
