Sondajele de opinie sunt aproape toate diversiuni in slujba puterii, deoarece indica situatia de moment a luptei pentru putere, nu parerea multimilor despre partile aflate in lupta.
Ele n-ar trebui facute publice. Odata cunoscute, rezultatele sondajelor acrediteaza, ba chiar institutionalizeaza un truc psihologic. Alegatorii incep sa creada ca au nevoie de aceste sondaje, spre a-si limpezi optiunile, cand, de fapt, optiunile le sunt dirijate. Cei care au cu adevarat nevoie de sondajele de opinie, in formele in care sunt practicate sistematic la noi, sunt politicienii. Pentru multimi ar fi cu adevarat semnificative intrebarile privitoare la caracterul politicienilor, la sanatatea lor mintala, la onestitate, la desteptaciune, la vointa de bine. Ca sa ne dam seama cat de viclean sunt directionate intrebarile in sondajele periodice, e destul sa cercetam una din ele si anume traditionala referire la increderea in armata. Aflam din sondaje ca romanii au inca multa incredere in armata, desi doar putini cetateni stiu ce a devenit astazi militaria si, mai ales, in ce formula va activa restransa armie nationala in urmatorii ani. Intrebarea, in felul in care e structurata, obliga la un raspuns afirmativ. Cum sa n-aiba omul incredere intr-o organizatie statala platita si instruita sa-l apere de dusmani? Intrebarea intereseaza in fapt conceptul de armata, in general, nu starea reala a sistemului nostru militar care, iata, trimite trupe in Afganistan si Irak, ca sa ne facem dusmani de moarte intr-o lume cu care chiar n-avem nici o treaba. Un sondaj oportun si cinstit, adecvat realitatii, ar masura constientizarea situatiei actuale din armata. Nu trebuie sa fii un specialist in psihologia maselor, ca sa ghicesti ca rezultatele sondajelor nu indica incredere, ci ignoranta si indiferenta. Daca romanii nu sunt foarte preocupati de starea armatei, e pentru ca realizeaza locul ei neinsemnat in Uniunea Europeana si in NATO. Oamenii mai au incredere in armata si pentru ca, vreme de jumatate de secol, armata noastra nu a avut nici un prilej sa-si probeze eficienta, cu exceptia inundatiilor, a parazilor si la culesul porumbului. De ce nu intreaba alcatuitorii intrebarilor de sondaje ce parere au romanii despre faptul ca armata numara cel mai mare numar de generali de cabinet, nu de front, la mia de soldati in toata Europa, ca toate fraudele sunt date cotit sub pretextul secretului militar, ca sunt avansanti si tinuti in functii vitale ofiteri care ar fi trebuit sa fie judecati si condamnati pentru crime contra poporului roman la Revolutie? De ce nu se fac sondaje de opinie in randurile catanelor lasate la vatra, ca sa stim si ce crede armata despre ea insasi, si daca armata are incredere in conducatorii ei? Increderea in armata, in nestiinta de cauza, e o prejudecata care are sa ne coste candva, mai ales ca e cultivata cu staruinta din motive la fel de bine aparate ca si secretele de stat ale manutantei.Citește pe Antena3.ro