Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România ar trebui să pună capăt situației deficitului excesiv până cel târziu în 2024. Așa enunță recomandarea Comisiei Europene transmisă României la 2 iunie. Departe de a fi o directivă - adică un ordin de urmat - recomandarea transmite „printre rânduri” câteva direcții pe care guvernul de la București trebuie totuși să le urmeze, pe de o parte pentru a reechilibra macroeconomic țara lovită puternic de pandemia COVID-19 și pe de altă parte pentru a respecta angajamentele comunitare.
Analiza Comisiei sugerează că este justificată corecția deficitului excesiv până în 2024, în contextul economic actual și mai ales pentru ca România să fie capabilă să atingă un echilibru între sustenabilitatea fiscală și sprijinirea redresării. Potrivit experților de la Bruxelles, o ajustare fiscală durabilă trebuie să se bazeze pe măsuri și pe reforme structurale care să îmbunătățească permanent rezultatele bugetare. De altfel, data este asumată și de București, din moment ce programul de convergență adoptat de autoritățile române la 5 mai 2021 stabilește ca obiectiv general de deficit public de 2,9% din PIB până în 2024, în scădere de la 9,2% din PIB în 2020, iar ajustarea fiscală urmând să înceapă chiar de anul acesta.
Din punctul de vedere al Comisiei Europene, îmbunătățirea credibilă a performanțelor bugetare pentru a corecta deficitul excesiv ar trebui să fie demonstrată pas cu pas în următorii 4 ani: România să atingă un deficit public general de 8,0% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în 2024, ceea ce ar corespunde unei rate de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4% în 2021, 1,3% în 2022, 0,9% în 2023 și 0,0% în 2024. Cheltuielile publice primare nete cuprind cheltuielile guvernamentale totale, cu excepția cheltuielilor cu dobânzile, cheltuielile cu programele UE pe deplin echivalate cu veniturile din fondurile europene și modificările nediscreționare ale cheltuielilor cu ajutorul pentru șomaj.
România ar trebui astfel să pună în aplicare pe deplin măsurile deja adoptate pentru 2021 și ar trebui să specifice și să pună în aplicare măsurile suplimentare necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2024. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o corecție durabilă într-un mod favorabil creșterii. Orice câștig neprevăzut ar trebui utilizat pentru a reduce deficitul administrației publice. Consiliul UE stabilește și termenul-limită pentru ca România să ia măsuri eficiente și să raporteze strategia de consolidare prevăzută pentru atingerea obiectivelor: pentru 15 octombrie 2021. Ulterior, România ar trebui să raporteze progresele realizate în punerea în aplicare a acestei recomandări cel puțin o dată la șase luni, până când deficitul excesiv va fi corectat.
Dacă citim „printre rânduri” recomandările Comisiei Europene și dacă guvernul de la București are de gând să le și respecte, atunci nu ne vor surprinde discuțiile care apar în spațiul public care fac referire la „reforme structurale” menite să echilibreze bugetul statului. Așadar, dacă guvernul va interpreta recomandarea de la Bruxelles drept direcție de urmat, ne putem aștepta să urmeze măsuri ferme de disciplinare a cheltuielilor și de consolidare a veniturilor bugetare.
