Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consiliul European așteaptă pachetul franco-german de propuneri pentru reformarea Uniunii Europene. Măsurile pritocite de Macron și Merkel prefigurează un nou pas spre statuarea Europei cu mai multe viteze. Bugetul UE, diminuat prin Brexit, anunță o luptă crâncenă pentru sutele de miliarde de euro ale exercițiului 2021-2029, accesul la finanțările europene urmând a fi guvernat și de alte criterii care decurg din aranjamente politice ale „celor mari”. Europarlamentarul Maria Grapini l-a taxat pe Macron, venit în plenul Parlamentului European pentru a-și prezenta ideile de restructurare a UE, acuzându-l de aroganța plasării „nucleului dur” Franța-Germania deasupra celorlalte state . Ar fi bine să privim și spre vremurile în care „locomotiva Europei”, cum este numită astăzi Germania, se afla în stadiul de ...drezină și privea cu îngrijorare spre România, care o concura în relațiile cu Franța. Un raport secret al spionajului românesc trimis către Gheorghe Georghiu-Dej ( Raport special nr. 301 din 21 decembrie 1964) , semnalează „interesul manifestat de RFG față de evoluția relațiilor franco-române”. Schroder, ministrul de externe vest-german, aflat în vizită la Paris îl întrebă pe omologul lui, Couve de Murville , despre perspectiva relațiilor dintre Franța și RPRomână. Curiozitatea lui Schroder are suport în „insistența unor mari industriași germani, în rândul cărora parafarea noului acord comercial dintre Franța și RP Română, pe anii 1965-1969, și creșterea substanțială a volumului de schimburi a provocat îngrijorare”. Spionii români află că vest germanii erau frământați de câteva întrebări: dacă partea română s-a angajat să cumpere instalații complete din Franța fără a mai consulta și eventuali furnizori din RFG; ce facilități de plată urmează să acorde Franța României și, în primul rând ,durata creditelor și mărimea aconturilor; volumul exporturilor românești în Franța, în special de produse chimice,întrucât aceasta ar putea afecta exporturile germane spre Franța în acest sector.Deoarece partea franceză a răspuns cu totul general la problemele ridicate de Schroder, diplomații vest-germani de la Paris caută să afle caracteristicile acordului cu România și cauzele pentru care Giscard d'Estaing a programat o vizită la București. „Ei se tem că la București vor fi discutate noi forme care pot lovi în schimburile dintre RPR și RFG”. Acum, după 53 de ani, concurența a luat alte forme iar spionajul nu știm dacă mai este băgat în seamă.
Citește pe Antena3.ro
