Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Am vrut sa scriu o carte despre egiptologii care s-au ocupat de epoca Amarna si de faraonul eretic Echnaton, pentru ca, in felul acesta, descoperind eu insumi dificultatile unui subiect, intelegeam mai bine cuprinderile vechii culturi egiptene. Cineva spunea ca un cititor de romane se salveaza din conditia de consumator de fictiuni devenind, la maturitate, cititor de istorie. Si ca un cititor de istorie avizat se departeaza de naratiuni si de fictiune cu un sentiment de culpa revelata la timp.
Cauza e una simpla: la tinerete crezi, iar la batranete verifici ce-ai crezut. Cat despre istoria Egiptului Antic – cu ea se fundamenteaza, nu se incepe o viata de muncitor in cultura. E ca si cum ai ajunge la un liman. Cultura Egiptului vechi iti limpezeste gandirea si te ajuta sa renunti la tot felul de superstitii, acumulate prin frecventarea in exces a artelor contemporane.
Am inceput sa invat epoca Amarna din mai multe motive. Intai fiindca, desi esti trimis spre ea de un fenomen – tot veacul al XX-lea e fascinat de perioada domniei lui Amenofis IV (Echnaton) –, ai sentimentul stimulator al unei descoperiri personale. E ceea ce asteptai dintotdeauna si, iata, ti s-a intamplat! Al doilea motiv e de ordin practic: in Occident, cartile despre Echnaton si Nefertiti pot fi gasite chiar si in librarii fara standuri de istorie si de arta. Ar exista si o cauza interesand eficienta studiului.
Cultura vechiului Egipt il descurajeaza si pe cel mai vanitos dintre inconstienti prin vastitate. Pe masura ce cunosti, iti dai seama ca ii cunosti doar nemarginirea. Daca mai multi ani de raporturi coordonate cu Egiptul mileniilor de dinainte de Hristos nu te fac modest, inseamna ca trebuie sa mergi la psihiatru. Cateva carti despre momentul Amarna insa iti asigura, pentru un timp bun, senzatia ca te afli pe un drum privilegiat, mai scurt si cu porti mai mari. Ignoranta doare mai putin, iar cand iti definesti orizonturile ignorantei, esti de-acum consolat. Stii ca, oricat de edificat te consideri, tot la inceputul drumului de gasesti. Stii, cum s-ar zice, cate ceva din toate.
Consolarea vine din faptul ca la fel cugeta si marii egiptologi. Esti oarecum compatibil in nestiinta cu magistrii. Treptat, cele cateva carti, despre care gandeam ca-mi sunt suficiente s-au facut zeci. Vreme de multe drumuri lungi in Statele Unite, Canada si cateva orase europene cu muzee de egiptologie, am vanat titluri referitoare la perioada. Acum, am vreo cinci-sase sute de volume si publicatii si ma gasesc intr-un punct sigur. Stiu exact cat de necalificat sunt ca sa concep o carte despre dinastia a XVIII-a. In schimb, as putea scrie un volum seducator, unic in substanta lui, cum nu s-a mai scris, despre aventura unei biblioteci specializate.
Citește pe Antena3.ro
