Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Polemica deschisa, care nu este doar de natura politica, vizand desemnarea noilor sefi ai marilor parchete, va fi departe de a se incheia odata cu instalarea acestora la butoanele de comanda. Din simplul motiv ca procuratura trece printr-o criza de sistem. Care este mult mai profunda decat pare. Daca procuratura ramane la statutul juridic de azi, atunci va trebui sa intelegem ca nu face parte din sistemul de justitie, ci este doar un instrument al statului. Daca o noua legislatie ii va asigura insa independenta deplina si subordonarea fata de un CSM, la randul lui total depolitizat, atunci procurorii vor fi parte integranta a justitiei. A unei puteri dependente.
Nu stim cum va solutiona Mona Pivniceru spinoasa problema a desemnarii noilor sefi ai marilor parchete. Si nici cand acestia vor putea fi instalati la comanda. Pentru ca in Consiliul Superior al Magistraturii a avut loc o manevra de natura sa asigure tergiversarea acestui proces. Si impingerea lui pana dincolo de orizontul alegerilor parlamentare din decembrie. Evident, in speranta ca, prin cine stie ce inginerie politica, Traian Basescu va reusi sa obstructioneze numirea unor procurori neaserviti regimului sau. Sa facem, insa, un efort de imaginatie. Sa raspundem la intrebarea ce se va intampla daca maine, la comanda celor doua parchete, vor veni doi procurori croiti dupa modelul Monei Pivniceru. Curajosi, inversunati in a-si apara independenta si hotarati sa-si faca treaba cu profesionalism si demnitate. Sa vedem ce iese din asta.
Noii procurori sefi, in cel mai fericit caz, isi vor alcatui un staff dupa modelul lor. Vom avea o conducere in care intreaga societate isi va pune mari sperante. In ce sens? In primul rand, in ideea ca siguranta cetateanului si a proprietatii vor fi mult mai bine aparate. In al doilea rand, ca nu vor fi sacrificate anchetele sau construite la comanda politica ori sub motivatie politica. Ei bine, tare ma tem ca societatea romaneasca va trai o deziluzie. Si va astepta in zadar ca numarul infractiunilor sa scada in mod semnificativ. Numarul infractiunilor pe drept comun, pe de o parte, si a celor legate de coruptie, pe de alta parte. Si asta se intampla pentru ca parchetele trec printr-o criza de sistem. In ultimii ani, in aceste structuri au fost angajati nu numai procurori bine pregatiti profesional, ci si procurori facuti "pe puncte”. Cu o pregatire extrem de precara. Dar, si pentru unii, si pentru altii, este mult mai comod sa se rezume la probe care vin, cum se spune, de la sine. Pe banda rulanta. Interceptarile sunt la moda. Pretutindeni, in parchete, se spune ca X sau Y "a cazut pe ascultare”. In realitate, rareori, asemenea interceptari vor dovedi o vinovatie reala a celor pusi sub acuzare. Ele pot fi, cel mult, punctul de plecare al unor anchete facute temeinic. Care sa aduca la dosar nenumarate probe materiale. Motivul pentru care instantele sunt silite sa respinga mult prea multe cauze penale este ca probele se intemeiaza, cel mai adesea, doar pe interceptari. Iar al doilea motiv este ca procurorii scapati de sub orice control - control in sensul corect si constitutional al expresiei - savarsesc nenumarate abateri de la Codul de procedura penala. Incalcand drepturile celor anchetati.
Pentru ca intreg acest sistem sa fie schimbat in bine, trebuie stabilit cu precizie, in functie de statutul viitor al marilor parchete, daca acestea trebuie sa se subordoneze unui CSM depolitizat sau pur si simplu Guvernului. Ori Parlamentului.
Sursa: CorectNews
