Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Eroismul dintr-un veac nu se potriveste decat prin exceptie si cu veacul urmator. Lasitatea, si ea, are forme in evolutie. Ce a fost lasitate ieri, azi poate sa treaca drept eroism. Lucrurile se schimba, de cele mai multe ori atat de profund, incat una asteptam si alta avem.
Cultul "vedetei" a produs un tip, in toate privintele nou, de prosternare si de evlavie admirativa. O tarfa, indelung aclamata in televiziuni pentru priceperea cu care si-a controlat contractele in cateva casatorii, dar si pentru obraznicia cu care isi apara statutul de campioana in sex scrie si publica de la un timp niste brosuri cu pretentii de opere artistice. Astazi, tiparul la inalt nivel poate sa onoreze orice erezie editoriala. Cum ar fi bunaoara cartile ale caror coperti groase si uneori gonflate industrial fac ca foarte putinele pagini dintre ele sa para mai multe. Dintotdeauna, cocotele de lux si cu aura sociala au speculat oportunitatile publicitare, asa ca abundenta de curtezane-autoare nu trebuie sa ne mire prea tare. Nu ne-am mira nici daca ar publica manuale ale profesiei. Ce trebuie sa ne mire totusi e inmultirea, in medii cultivate si cu deprinderi morale definite, a laudatorilor acestor carti. N-o fac pentru bani, nu sunt siliti sa elogieze, au de ales mereu intre calitate si maculatura, in redactiile unde lucreaza nu le sunt impuse niste linii publicitare si, cu toate acestea, trateaza aparitiile "mondene" cu verbul exaltat cuvenit unor evenimente culturale. Intrebarea este: de ce se pun ei pres, cum zice o vorba din popor, de bunavoie? Un singur raspuns nu ajunge. Motivele sunt mai multe si privesc efectele perverse ale notorietatii subventionate. Nu conteaza cum si prin ce filozofie te faci cunoscut, important e sa te stie toata lumea.
O zicala evreiasca dezleaga o parte din mister: Notorietatea inseamna bani in drum. Te apleci doar sa-i iei. Redactorii, care fac benevol publicitate cartilor cu intimitati sub semnatura unor curve de talk-show-uri, unor croitori de ciocoime si, in general, unor derbedei bascani si pipite, carora media de scandal le-a institutionalizat pentru o vreme numele, sunt si ei tot un fel de bani in praf. Psihologia de sluga e previzibila. O injuri, iar sluga e in al noualea cer: Ma, tu stii cine-s eu? Eu sunt ala pe care l-a spurcat stapanul. Nu te pune cu mine! Eu chiar am cunoscut un astfel de suflet de sluga, un stihuitor de provincie cu talent real doar la pahar, care, cand tragea la masea, se dadea mare: Ma, voi stiti cine sunt eu? Ma, aflati ca pe mine m-a scuipat Fane Neagu!!
Citește pe Antena3.ro
