x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Suflete de slugi

0
Autor: Tudor Octavian 28 Iun 2011 - 21:00
Eroismul dintr-un veac nu se potriveste decat prin exceptie si cu veacul urmator. Lasitatea, si ea, are forme in evolutie. Ce a fost lasitate ieri, azi poate sa treaca drept eroism. Lucrurile se schim­ba, de cele mai multe ori atat de profund, incat una asteptam si alta avem.

Cultul "vedetei" a produs un tip, in toate privintele nou, de prosternare si de evlavie admirativa. O tarfa, indelung aclamata in televiziuni pentru priceperea cu care si-a controlat contractele in cateva casatorii, dar si pentru obraznicia cu care isi apara statutul de campioana in sex scrie si publica de la un timp niste brosuri cu pretentii de opere artistice. Astazi, tiparul la inalt nivel poate sa onoreze orice erezie editoriala. Cum ar fi bunaoara cartile ale ca­ror coperti groase si uneori gonfla­te industrial fac ca foarte pu­ti­nele pa­gini dintre ele sa para mai multe. Dintotdeauna, cocotele de lux si cu aura sociala au speculat oportunitatile publicitare, asa ca abundenta de curtezane-autoare nu trebuie sa ne mire prea tare. Nu ne-am mira nici daca ar publica manuale ale profesiei. Ce trebuie sa ne mire totusi e inmultirea, in medii cultivate si cu deprinderi mo­rale definite, a laudatorilor acestor carti. N-o fac pentru bani, nu sunt siliti sa elogieze, au de ales mereu intre calitate si macula­tura, in redactiile unde lucreaza nu le sunt impuse niste linii publi­citare si, cu toate acestea, trateaza aparitiile "mondene" cu verbul exal­tat cuvenit unor evenimente cul­turale. Intrebarea este: de ce se pun ei pres, cum zice o vorba din popor, de bunavoie? Un singur raspuns nu ajunge. Motivele sunt mai multe si privesc efectele pe­r­verse ale notorietatii sub­ven­ti­o­nate. Nu conteaza cum si prin ce filozofie te faci cunoscut, important e sa te stie toata lumea.

O zicala evreiasca dezleaga o par­te din mister: Notorietatea in­seamna bani in drum. Te apleci doar sa-i iei. Redactorii, care fac be­ne­vol publicitate cartilor cu in­ti­mitati sub semnatura unor curve de talk-show-uri, unor croitori de cio­coime si, in general, unor der­be­dei bascani si pipite, carora me­dia de scandal le-a institutionalizat pentru o vreme numele, sunt si ei tot un fel de bani in praf. Psihologia de sluga e previzibila. O injuri, iar sluga e in al noualea cer: Ma, tu stii cine-s eu? Eu sunt ala pe care l-a spurcat stapanul. Nu te pune cu mine! Eu chiar am cunoscut un astfel de suflet de sluga, un stihuitor de provincie cu talent real doar la pahar, care, cand tragea la masea, se dadea mare: Ma, voi stiti cine sunt eu? Ma, aflati ca pe mine m-a scuipat Fane Neagu!!

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de