Ştiţi ce este un POS? Un aparat la care poţi plăti cu cardul de credit curentul şi apa fără a putea achita şi gazul. Iar dacă gazul nu merge plătit cu cardul e firesc să nu se poate achita nici cablul, telefonul şi internetul la casieriile RCS & RDS.
Oare de ce sunt atraşi de cash băieţii de la cablu şi furnizorul de gaz? Le place să doarmă cu valiza cu bani sub cap? Până a desluşi misterul e bine de ştiut că această atitudine trenează într-o perioadă în care Ministerul Finanţelor Publice se gândeşte să plafoneze plăţile cu cash. Însă înainte de privi peste gard, la cablist şi găzar, Fiscul ar face bine să se uite la el în curte, pentru că nici el nu permite contribuabilului să-şi plătească impozitele şi taxele cu cardul la bancă, ca orice utilitate. Dacă ar accepta o astfel de variantă şi-ar permite să renunţe la o mare parte a personalului din trezorerii.
Dar ce se întâmplă? De la stat nu se poate concedia personal? Mai bine se majorează taxele locale cu 16% - inflaţia din intervalul 2010-2012? Chit că inflaţia este tot o taxă şi se poate vorbi practic de supraimpozitare, aşa cum se întâmplă la benzinărie când se adaugă TVA la acciză?!
Ca să explic mai clar, în loc să se disponibilizeze funcţionarii din comunele devenite oraşe la apelul bocancilor, li se permite edililor să crească veniturile. Este limpede de ce subiectul administraţiilor locale e tabu. Baronii locali sunt cei care şi-au angajat oamenii de încredere la primării. Apoi, ei primesc comenzi pe seama taxelor cu care e împovărat contribuabilul în plină criză. Şi nu se poate lua nimeni de ei sau de interlopii din imediata lor apropiere, fiindcă ei sunt cei care câştigă alegerile.
De cantitatea de cash de pe piaţă nu şi-a arătat însă preocuparea doar Ministerul Finanţelor, ci şi banca centrală care a pus de curând indexul pe economia subterană. Dar de ce dacă atunci când mă duc cu cardul de credit la POS-ul unei alte bănci pentru a plăti o factură în contul deschis de o firmă la o a treia bancă, nu se poate? De ce de la hipermarket pot achiziţiona cu cardul prin intermediul POS-ului cam orice marfă şi apoi am posibilitatea să cer emitentului de card să achit suma în rate?!
Recapitulăm, ca să nu existe dubii. Ministerul Finanţelor Publice analizează posibilitatea restrângerii plăţilor cu numerar chiar şi între persoanele fizice, dar le lasă posibilitatea distribuitorului de gaz şi celui mai mare furnizor de cablu să stimuleze circulaţia cash-ului. Şi chiar ministerul te pune să baţi drumul până la trezorerie când ai o bancă lângă tine unde îţi poţi achita impozitele şi taxele, precum factura la curent sau la apă. Ba chiar ai putea s-o faci direct de acasă, prin internet banking! Iar Banca Naţională deşi e şi ea deranjată de economia subterană, le permite magazinelor de bani să fie mai puţin flexibile decât cele universale.
Dar, în definitiv, dacă aceia care sunt speriaţi de amploarea pe care a luat-o economia subterană plafonează tranzacţiile cash în loc să reducă taxele şi să încurajeze folosirea POS-ului, ATM-ului şi internet bankingului, merită ceea ce li se întâmplă. Pentru că, aşa cum spunea Milton Friedman, în economie nu există prânz gratuit.