IPS Bartolomeu îi cere ministrului Educaţiei să menţină predarea religiei în licee

12:40 • "Constat cu surprindere că noul proiect al Legii învăţământului din România, prin articolul 10 (1), elimină religia ca obiect de studiu in ciclul liceal, cu toate consecinţele de rigoare, ceea ce reprezintă un regres faţă de Legea învăţământului din 1995, care prevedea în articolul 9 (1) că planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun”
• Premierul francez susţine un profesor inculpat pentru că a pălmuit un elev 
• Proiect - Legile Educaţiei, în dezbatere publică

• Proiect - Legile Educaţiei, în dezbatere publică

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Bartolomeu, i-a cerut, miercuri, într-o scrisoare deschisă, ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei, să menţină religia ca disciplină de studiu în ciclul liceal.

"Constat cu surprindere că noul proiect al Legii învăţământului din România, prin articolul 10 (1), elimină religia ca obiect de studiu in ciclul liceal, cu toate consecinţele de rigoare, ceea ce reprezintă un regres faţă de Legea învăţământului din 1995, care prevedea în articolul 9 (1) că planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun”, se arată în scrisoarea IPS Bartolomeu.

Înaltul ierarh ortodox arată că, în calitate de persoană care a făcut parte din generaţia şi structura "Grupului de Reflecţie pentru Înnoirea Bisericii” (1990-1992), reia pledoaria "pentru menţinerea religiei ca obiect de studiu obligatoriu în ciclul liceal”.

El a adus ca argument apelul "Religia în şcoală”, apărut în anul 1991, "al cărui ecou se regăseşte în Legea nr. 84 din 24 iulie 1995, care se dovedeşte şi astăzi, după 13 ani, tot atat de actual”. La scrisoarea transmisă ministrului Educaţiei, IPS Bartolomeu a anexat şi documentul-apel din 1991, potrivit căruia "ora de religie în şcoală nu constituie un deziderat nou, postrevoluţionar, ci restaurarea statutului ei de până în 1948".

"Religia nu e proprietatea statului, nici a ministerului şi nici a Bisericii ca instituţie. Ea este un dat fundamental al poporului român, păstrat de-a lungul a două milenii şi mărturisit de tinerii martiri din Decembrie 1989. Dacă actuala putere statală şi-a propus şi a făgăduit să-i înapoieze poporului român bunurile ce i-au fost furate de dictatura comunistă, e de neînţeles de ce-i retrocedează pământul, dar refuză să-i restituie cerul”, se subliniază în apel.

Semnatarii apelui susţin că redresarea socială, economică şi politică a poporului român va fi imposibilă „fără temeiul moralei religioase, singura capabilă să-i redea echilibrul şi să-l realinieze unei Europe de străveche tradiţie creştină”.

"Cerem ca Parlamentul (Adunarea Constituantă), Guvernul, Ministerul Învăţământului şi Secretariatul de Stat pentru Culte să reia problema orei de religie în şcoală, s-o examineze cu toată seriozitatea şi s-o rezolve prin legiuiri care să-i redea şi să-i garanteze statutul pe care l-a avut înainte de dictatura comunistă atee. Cerem ca Sfântul Sinod să adopte o poziţie fermă asupra acestei probleme. (...) Ca drept al poporului roman, ora de religie nu poate constitui obiect de negociere şi compromisuri, mai ales din partea unei puternice Biserici majoritare, care este nu numai depozitara doctrinei şi tradiţiei, dar şi principala răspunzătoare pentru înnoirea spirituală a naţiunii”, se mai arată în apelul din 1991.

În document se cerea ca ora de religie să fie predată în întregul ciclu primar, gimnazial şi liceal, adică în clasele I-XII, iar ora săptămânală de religie să aibă caracter obligatoriu.

Din „Grupul de Reflecţie pentru Înnoirea Bisericii” făceau parte IPS Bartolomeu Anania, pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, pr. prof. dr. Constantin Galeriu, pr. Constantin Voicescu, pr. Iustin Marchiş, pr. Toader Crîşmariu, Octavian O. Ghibu, Sorin Dumitrescu, Horia Bernea, Teodor Baconsky.

• Mediafax