Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Camera stereo de mare rezoluţie aflată la bordul sondei ESA Mars Express a captat o serie de fotografii cu depresiunea Mangala Fossae, un sistem de canale de scurgere de pe Marte care poartă semne ale unor depozite de lavă şi ale unor inundaţii catastrofice, informează site-ul Agenţiei Spaţiale Europene.
Camera stereo de mare rezoluţie aflată la bordul sondei ESA Mars Express a captat o serie de fotografii cu depresiunea Mangala Fossae, un sistem de canale de scurgere de pe Marte care poartă semne ale unor depozite de lavă şi ale unor inundaţii catastrofice, informează site-ul Agenţiei Spaţiale Europene. Mangala Fossae este o regiune cu lungimea de aproximativ 1.000 de kilometri, localizată la sud-vestul regiunii vulcanice Tharsis, unde se află şi cel mai înalt vulcan al sistemului solar, Olympus Mons. Canalele de scurgere s-au format, cel mai probabil, din cauza unor inundaţii rapide, în care au fost mobilizate mari cantităţi de apă subterană. Inundaţiile au fost declanşate de căldura degajată de magma ieşită prin regiunea Mangala Fossae, care a topit şi a pus în mişcare mase enorme de apă subterană îngheţată. Partea vestică a regiunii este deosebit de fină şi prezintă doar câteva cratere cauzate de impactul cu asteroizi mici. Din moment ce numărul craterelor este legat în mod direct de vârsta regiunii şi în zonă se află puţine cratere, deducem că stratul de suprafaţă este tânăr şi lava bazaltică s-a aşezat aici relativ recent. În unele locuri sunt vizibile margini ascuţite ale păturii de lavă groasă de 100 de metri. Flancurile a două cratere de impact cu diametrul de 30 de kilometri au fost erodate de inundaţii şi mai târziu acoperite parţial de lavă, ceea ce indică faptul că acestea sunt mai vechi decât sistemul de canale şi pătura de lavă. În colţul din stânga sus pot fi observate mai multe depresiuni în formă de pâlnie, aliniate paralel cu înclinaţia pantei, care s-au format cel mai probabil din cauza unor prăbuşiri are materialului de suprafaţă în mici cavităţi subterane.
Tot pe Marte au fost descoperite şi căderi de zăpadă, de această dată de sonda spaţială Phoenix Lander al NASA. Fenomenul meteorologic s-a petrecut în câmpiile din nordul planetei roşii, de unde Phoenix a transmis către Pământ date care indicau prezenţa zăpezii, a gheţii şi a fenomenului de formare a norilor, chiar dacă zăpada se vaporiza în atomosferă înainte de a atinge solul planetei.
HUBBLE MAI AŞTEAPTĂ
Agenţia Spaţială Americană a anunţat la începutul acestei săptămâni că amână cu aproximativ o jumătate de an lansarea misiunii pe telescopul spaţial Hubble. Decizia a fost luată ca urmare a unor defecţiuni ale sistemului de transmitere de informaţii al telescopului. Sâmbătă noaptea s-a observat că Hubble nu a mai transmis informaţii ştiinţifice la centru, adică nu a reuşit să mai capteze şi să stocheze informaţii. Înaintea acestei defecţiuni, naveta spaţială Atlantis era programată să părăsească Terra peste două săptămâni, având la bord şapte astronauţi care ar fi trebuit să aducă îmbunătăţiri telescopului Hubble. Astronauţii s-au antrenat doi ani pentru a putea efectua, o dată ajunşi în spaţiu, îmbunătăţiri la Hubble. Acum, misiunea lor trebuie regândită pentru a putea rezolva defecţiunile apărute pe telescopul vechi de 18 ani.
REUŞITĂ SPAŢIALĂ CHINEZĂ
Capsula spaţială chineză Shenzhou VII, lansată pe orbită pe 26 octombrie de la baza spaţială din deşertul Gansu a aterizat duminică în Mongolia, informează AFP, preluată de Mediafax. Televiziunea de stat chineză a transmis în direct aterizarea capsulei spaţiale Shenzhou VII, iar agenţia de stat chineză a informat că cei trei astronauţii chinezi de la bord se află în stare bună după intrarea în atmosfera Pământului. Premierul chinez, Wen Jiabao, a subliniat că eforturile acestor astronauţi au introdus China în cercul elitist al naţiunilor care au păşit în spaţiu. "Succesul complet al Shenzhou VII este un pas enorm pentru dezvoltarea tehnologiei spaţiale a Chinei", a spus Jiabao.
Zhai Zhigang a devenit sâmbătă primul astronaut chinez care a păşit în spaţiu, eveniment catalogat de preşedintele chinez, Hu Jintao, drept "un mare pas" în dezvoltarea puterii spaţiale. "Mă simt mândru pentru această naţiune", a declarat astronautul Zhai Zhigang, după ce s-a întors cu bine pe Pământ. Comandantul misiunii, Zhai Zhigang, a păşit în afara capsulei Shenzhou VII la ora 8:43 GMT şi a plutit în spaţiu timp de 15 minute.
