x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Cercetători geneticieni din întreaga lume lucrează la clonarea mamutului, tigrului tasmanian şi a păsării dodo

Cercetători geneticieni din întreaga lume lucrează la clonarea mamutului, tigrului tasmanian şi a păsării dodo

27 Apr 2013   •   22:07
Cercetători geneticieni din întreaga lume lucrează la clonarea mamutului, tigrului tasmanian şi a păsării dodo

Ceea ce înainte se putea imagina doar în filme hollywoodiene gen 'Jurassic Park' a devenit un scenariu destul de realist pentru oamenii de ştiinţă. Astfel, la sfârşitul lui martie anul curent oameni de ştiinţă de la Universitatea australiană din New South Wales au reuşit să recreeze genomul unei specii rare de broască, dispărute în totalitate de pe continent la începutul anilor 1980, potrivit cotidianului Die Welt. Este adevărat că embrionii obţinuţi s-au dovedit neviabili, la fel cum s-a întâmplat şi cu capra sălbatică de munte din specia Pyrenaica, clonată în 2009 şi care a murit doar la câteva minute de la naştere.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu-şi pierd speranţa şi mizează pe un grabnic progres în clonarea de specii dispărute. 'Cu broaştele acest lucru ar putea reuşi deja peste 2-3 ani de lucru. În schimb, clonarea de mamuţi ar putea fi văzută de omenire abia peste 20-30 de ani', este de părere Hendrik Nicholas Poinar, genetician în cadrul Universităţii McMaster. Totuşi, omul de ştiinţă nu exclude că acest lucru s-ar putea întâmpla şi mai curând.

De asemenea, cercetătorii au în plan 'resuscitarea' tigrului tasmanian, dispărut în anii 30 ai secolului trecut, şi a păsării dodo, incapabilă să zboare şi care a dispărut în secolul al XVII-lea. În ceea ce-i priveşte pe oamenii de ştiinţă niponi, aceştia intenţionează să readucă la viaţă, înainte de 2017, mamutul. Planuri asemănătoare au şi colegii lor sud-coreeni.

Singurul lucru de care au nevoie oamenii de ştiinţă este un fragment de ţesut dintr-o specie dispărută cu un ADN bine păstrat. 'Pentru clonare se va potrivi foarte bine un ADN chiar şi cu vârsta de 200.000 de ani', explică Die Welt.

Citeste articolul complet pe Agerpres

×