Fântăni maiaşe subterane

În cadrul unei expoziţii organizate în Ciudad de Mexico au fost prezentate mai multe obiecte mayaşe recuperate din depozitele acvatice din Yucatan, numite “cenotes”, informează ediţia online a cotidianului mexican La Cronica de Hoy.

Fântânile subterane din regiunea Homun, statul Yucatan, Mexic, alimentate de obicei de râurile din adâncimi, mai adăposteau pe lângă vestigiile maiaşe şi o serie de arme datând din secolul al XIX-lea. Dar, mai important, tot aici s-au descoperit mai multe fosile de dinozauri şi rămăşiţele umane considerate cele mai vechi din Americi. Luis Alberto Martos, director al secţiei de studii arheologice din cadrul Institutului Naţional de Arheologie şi Istorie din Mexic, a detaliat bogăţia descoperirii şi a dezvăluit prezenţa fosilelor unei specii de mamut, ale unui cal şi ale unui tapir preistoric. Rămăşiţele umane au o vechime de aproximativ 11.600 de ani, cu 1.600 de ani mai mult decât rămăşiţele femeii din Palma, considerate până de curând cele mai vechi. Moştenirea maya datează din anul 150 î. Hr. şi este formată în mare parte din vase şi obiecte ornamentale. Autorităţile mexicane încearcă protejarea prin lege a acestor fântâni subterane şi implicit a bogăţiilor arheologice din ele, dar este un proces anevoios şi dificil, deoarece doar în regiunea Homun din Yucatan există aproximativ cinci mii de asemenea “cenotes”, descoperindu-se frecvent altele noi.

VRĂJITORII EXOTICI
Arheologii de la Universitatea Maryland, Sua, au descoperit în Annapolis unul dintre cele mai timpurii exemple de obiecte religioase africane ajunse în America, informează Times Online. Este vorba despre o “boccea” confecţionată din lut şi mare cât o minge de fotbal. În interiorul ciudatului obiect s-au identificat aproximativ 300 de piese diverse confecţionate din metal. “Inventarul” este completat cu un topor din piatră. Dintre piesele metalice, cu ajutorul razelor X, au fost identificate aşchii de plumb, cuie din fier şi bolduri din cupru. Obiectul vechi din anul 1700 pare a fi fost transplantat direct din religia africană, deoarece nu poartă nici o urmă tradiţională americană.

PRIMATE TEXANE
Antropologii americani au descoperit că, acum 40 de milioane de ani, primatele au locuit vreme îndelungată în Texasul actual, afirmă Science Daily.
Potrivit studiului unor fosile nou descoperite, fiinţele primitive preferau aceste zone datorită temperaturilor mai ridicate în comparaţie cu climatul teritoriilor nordice. “După ani întregi de colectare a fosilelor am descoperit mai multe specii de primate în Texas decât ne-am fi aşteptat”, spune Kirk Williams, cercetător la Universitatea Duke din SUA, adăugând că noua fosilă, numită Diablomomys dalquesti, aduce noi informaţii despre evoluţia primatelor în timpul Eocenului.

BOLI MILENARE
Cercetătorii au descoperit urme de tuberculoză în rămăşiţe umane vechi de 9.000 de ani, scufundate în apropierea coastelor Israelului, informează Reuters, preluată de Yahoo News. Această descoperire atestă existenţa bolii cu 3.000 de ani mai devreme decât fusese stabilită apariţia ei. Cu ajutorul acestei descoperiri, oamenii de ştiinţă pot studia evoluţia bolii de-a lungul timpului şi pot prezice modul în care ea va evolua în viitor.

CONSUMATORII DE DROGURI DIN AMERICA  PREISTORICĂ
Consumul de droguri nu este o obişnuinţă recentă a oamenilor. Deşi oamenii de ştiinţă bănuiesc lucrul acesta de mult timp, nu a existat nici o dovadă clară a vechimii acestui obicei. Dovezile indirecte variau de la imagini bizare descoperite în picturile rupestre până la descoperirea seminţelor de cânepă în siturile arheologice preistorice. De curând, oamenii de ştiinţă au descoperit însă ustensilele cu ajutorul cărora oamenii preistorici îşi pregăteau amestecurile de ierburi consumate pentru efectul lor halucinogen, relatează Times Online. Bolurile de ceramică şi tuburile folosite pentru inhalare şi prizare sunt de origine sud-americană şi datează din perioada 400 î. Hr. – 100 î. Hr. Aceste ustensile au ajuns până la aproape 650 de kilometri depărtare, în insulele caraibiene Carriacou, unde au fost descoperite de Scott Fitz-Patrick, arheolog la Universitatea de Stat Carolina de Nord, şi Quetta Kaye de la Colegiul Universitar din Londra. Întrebarea care îi macină pe cercetători în prezent este ce fel de substanţe foloseau, deoarece cannabisul nu exista în Caraibe la acea vreme. O variantă ar fi cohoba, un halucinogen din seminţe de mimoză.

ARHEOLOGIE FĂRĂ SĂPĂTURI
Oamenii de ştiinţă americani speră să poată descoperi mormântul lui Gingis Han fără a folosi metode arheologice invazive, scrie Science Daily. Cercetătorii vor să utilizeze tehnologii avansate de vizualizare şi analiză disponibile la Institutul de Tehnologie a Informaţiei din California, Statele Unite, pentru a studia zona în care se află presupusul mormânt al marelui conducător. Mormântul lui Gingis Han se află într-o zonă din Mongolia, care a fost extrem de bine păzită atât după moartea sa, în 1227, cât şi în secolul al XX-lea de către ocupanţii sovietici.