Fondul Mondial pentru Natură a măsurat gradul de implicare în managementul Mării Baltice a nouă ţări riverane şi a dat note mici tuturor acestor state.
Fondul Mondial pentru Natură a măsurat gradul de implicare în managementul Mării Baltice a nouă ţări riverane şi a dat note mici tuturor acestor state.
Într-o încercare de a remedia situaţia în zona Mării Baltice, o regiune grav afectată de poluare şi de schimbările climatice, organizaţia ecologică WWF (Fondul Mondial pentru Natură) a analizat în această vară atitudinea politică, socială şi economică a nouă ţări riverane. Rezultatul a fost uluitor: nici unul dintre aceste state nu a trecut cu brio examenele. Cei nouă au primit cele mai mici calificative la examenele de biodiversitate, pescuit, substanţe nocive, transport maritim şi eutrofizare (proces de îmbogăţire excesivă în elemente nutritive solubile, îndeosebi în nitraţi şi fosfor, a apelor subterane şi a apelor stătătoare, adesea ca urmare a folosirii intensive a îngrăşămintelor, n.r.). WWF a dat note şi pentru modalitatea în care aceste ţări – Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Suedia, Lituania, Letonia, Rusia şi Polonia – au reuşit să dezvolte un sistem de management integrat referitor la Marea Baltică, una dintre cele mai devastate regiuni acvatice din lume.
Cea mai bună cotă – 46% – a înregistrat-o Germania. I-au urmat Danemarca (41%), Estonia (40%), Finlanda (39%), Suedia (35%), Lituania (34%) şi Letonia (30%). Pe ultimele două locuri s-au clasat Polonia (25%) şi Rusia (26%). “Marea Baltică are nevoie de o conducere politică care să poată privi dincolo de interesele naţionale şi private şi să adopte soluţii integrate pentru rezolvarea problemelor”, este de părere Lasse Gustavsson, preşedintele WWF, filiala suedeză. Ecologistul spune că această regiune este afectată în primul rînd de activităţile umane, desfăşurate fără oprelişti în numele unor reglementări internaţionale. La examenele individuale, Germania a primit un 10 pentru felul în care tratează problema biodiversităţii, în special protejarea spaţiului marin. Letonia şi Lituania au fost apreciate pentru măsurile luate în contextul combaterii traficului şi pescuitului ilegal de cod (poliţia din ambele ţări a primit undă verde pentru a impune sancţiuni pe loc pentru cei prinşi asupra faptului). În ţara vecină Estonia, lucrurile nu s-au mişcat prea bine, în sensul că autorităţile nu au reuşit să controleze impactul substanţelor toxice asupra Mării Baltice.
Singura ţară care a primit felicitări din partea Fondului Mondial pentru Natură a fost Finlanda, pentru că a reuşit să dezvolte şi să implementeze un program în care grupurile interesate pentru protecţia regiunii să colaboreze activ cu autorităţile ţărilor vecine pentru viitorul acestei regiuni marine. Marea Baltică se află în colimatorul WWF de mai mulţi ani, organizaţia trăgînd în permanenţă semnale de alarmă cu privire la starea critică din punct de vedere ecologic în care se află această zonă afectată nu doar de poluare, dar şi de încălzirea globală.
Cel mai devastator fenomen este înmulţirea necontrolată a algelor, provocată de eutroficare. Pe de altă parte, Marea Baltică cuprinde şapte din cele zece mari zone moarte din lume, unde nimic nu poate supravieţui în lipsa oxigenului.
Citește pe Antena3.ro