Ochiul NASA

După aproape o lună de "orbire", telescopul spaţial Hubble al NASA va reintra în funcţiune, informează BBC News. Inginerii Agenţiei Spaţiale Americane au repornit computerul care controlează majoritatea instrumentelor ştiinţifice de la bordul observatorului de pe orbită şi speră că toate operaţiunile vor decurge bine, astfel încât să reînceapă cât mai curând misiunile ştiinţifice.

 Camera principală a lui Hubble funcţionează normal, însă primele imagini vor fi captate numai în vederea calibrării. S-a mai încercat o dată repornirea computerului principal, însă operaţiunea a fost anulată din cauza unei posibile defecţiuni electrice. "Bineînţeles că nu putem şti cauza exactă, deoarece nu putem ajunge la componentele fizice. Tot ceea ce putem spune este că se pare că s-a produs o defecţiune electrică", a declarat Art Whipple de la Centrul pentru Zbor Spaţial "Goddard" al NASA. Defecţiunile telescopului Hubble au amânat pentru luna februarie a anului viitor o misiune importantă în care, în decursul a cinci ieşiri în spaţiu, astronauţii vor instala două noi instrumente.

---

PEISAJE PLANETARE
Fotografia planetei Saturn, captată de sonda Cassini la mijlocul lunii octombrie, oferă o imagine unică a faimoaselor inele ale planetei-gigant, informează NASA. Imaginea panoramică este de fapt rezultatul combinaţiei a 165 de imagini captate de camera cu unghi larg a lui Cassini de-a lungul a trei ore. Mozaicul de imagini a fost obţinut în timp ce Saturn se află între naveta spaţială şi Soare, oferind şansa extraordinară de observare a paticulelor microscopice care intră în componenţa inelelor mai estompate ale planetei. Poate fi observat cu uşurinţă inelul G, inelul restrâns din afara inelelor luminoase principale. Exista şi un inel mai larg, care înconjoară întregul sistem. Este vorba despre inelul E, aprovizionat cu particule de erupţiile de pe luna îngheţată Enceladus. La rezoluţie mare, fotografia dezvăluie poziţia satelitului, lângă marginea stângă a inelului E. Tot în versiunea mărită a fotografiei, printre inelele principale şi inelul G poate fi zărit Pământul. Cassini poate identifica planeta de pe care a plecat de la aproape un miliard de mile depărtare.

CU SCUTERUL PE LUNĂ
NASA a invitat presa la testarea noilor vehicule construite pentru misiunea de revenire pe Lună din 2020, informează Reuters, preluată de Yahoo News. Vehiculele futuriste au fost testate într-o zonă deşertică a Arizonei, Statele Unite, selectată pentru similarităţile sale cu suprafaţa selenară. "Aceasta este noua generaţie de explorare selenară", a afirmat Doug Craig, conducătorul proiectului. Scuterele alimentate de baterii pot atinge viteza de 6 kilometri pe oră şi permit explorări cu durata de două săptămâni, în care astronauţii pot să parcurgă distanţe de până la 625 de mile. În aceste scutere acoperite presurizate, astronauţii nu vor mai avea nevoie de costumele spaţiale pe care le vor îmbrăca în compartimentele speciale din afara vehiculului în cazul în care trebuie să efectueze "drumeţii selenare".

SATELIT SECETOS
Mult timp s-a crezut că un crater de la polul sud al Lunii, aflat mereu în umbră, conţine un depozit de apă îngheţată care s-ar dovedi foarte folositor pentru coloniile de astronauţi ce vor ocupa cândva Luna. Din păcate, după ultimele observaţii, craterul nu conţine gheaţă, informează Space.com. Craterul Shackeleton a fost studiat începând din 1994 şi s-au descoperit mari cantităţi de hidrogen. Unii cercetători susţineau că hidrogenul se află pe Lună în formă de apă solidă, însă în imaginile captate de satelitul japonez SELENE, craterul nu are acea luminozitate pe care i-ar conferi-o gheaţa. Dacă ea într-adevăr există, este în cantităţi mici şi amestecată cu sol selenar.

CONSILIERE ÎN SPAŢIU
Luna aceasta va începe la Boston un nou proiect NASA, numit Virtual Space Station, anunţă Associated Press. Proiectul, în care s-au investit patru ani de muncă şi 1,74 de milioane de dolari, constituie în realizarea unui program care să dea computerului abilitatea de a susţine şedinţe de terapie în spaţiu. După părerea cercetăto-rilor, astronauţii sunt foarte expuşi la stres, depresie şi izolare, date fiind condiţiile pe care le suportă în spaţiu, iar starea lor ar putea compromite misiuni şi duce la pierderi de vieţi omeneşti.

PROIECT FĂRĂ SUSŢINĂTORI
Marea Britanie refuză implicarea în proiectul ESA Kopernicus, care îşi propune să monitorizeze Pământul cu ajutorul unor sateliţi, în vederea observării schimbărilor globale de atmosferă, relatează BBC News. Deşi Marea Britanie este lider în studierea problemelor de climă, va oferi doar 40 de milioane din cele două miliarde de euro necesare proiectului şi nu se va implica prea mult în construirea instrumentelor satelitare care colectează datele despre climă şi poluare, scăzând şansele de succes ale întregului proiect.