Piroane atribuite răstignirii lui Iisus

Două cuie de di­mensiuni mă­ri­ce­le, descoperite în urmă cu aproximativ 20 de ani, în mor­mântul unui pre­ot evreu, ţin, de săp­tă­mâna tre­cută, atenţia aţintită asupra lor.

Cele două cuie datează din secolul întâi du­pă Christos, au circa opt centimetri lungime, iar vâr­furile lor sunt îndoite pentru ca cei osân­diţi pe cruce să nu le poată smulge. Un cunoscut re­a­li­zator de filme documentare din Israel pre­tin­de că acestea sunt două dintre cuiele cu care a fost crucificat Mântuitorul Iisus Christos, însă ci­ne­as­tul nu oferă nici o dovadă solidă în favoarea ideii. Cu toate acestea, regizorul susţine că, dată fiind condiţia piroanelor, ele au fost fo­lo­site, cu siguranţă, la o crucificare şi, datorită fap­tului că au fost găsite în mormântul lui Ca­ia­fa, nu poate fi exclus faptul că ar fi putut fi fo­lo­site la crucificarea lui Iisus Christos.

Aflat săptămâna trecută la prezentarea fil­mu­lui său documentar – „Piroanele de pe cru­ce”, regizorul Simcha Jacobovici a vorbit audien­ţei despre ipoteza ca cele două cuie să fi fost bă­tu­te în palmele Mântuitorului. Jacobovici a po­ves­tit că ele au fost găsite de arheologi în urmă cu aproximativ două decenii, chiar la Ierusalim, în mormântul familiei Caiafa, Mare Arhiereu, unul dintre judecătorii lui Iisus. Judecat de un fost arhiereu, Anna, apoi de Caiafa şi de sinedriu (con­­siliu bisericesc), Iisus a fost deferit justiţiei gu­vernatorului roman Pilat, împreună cu trei ca­pe­te de acuzare: contribuia la răzvrătirea po­po­ru­lui, se pronunţa împotriva plăţii impozitelor şi se considera Regele iudeilor, contestând astfel puterea imperiului roman. În final, sentinţa pri­vind moartea capitală, sentinţă dată în prima ins­tanţă de judecată – a evreilor –, a fost pusă în aplicare. Procedurile au fost grăbite deoarece era ajunul unei mari sărbători – Paştile –, iar condamnatul trebuia să-şi dea sufletul chiar în acea seară. Înconjurat de soldaţi romani şi de conducătorul acestora, precum şi de pelerini şi evrei, Iisus a pornit spre locul execuţiei, purtându-şi crucea iniţial singur, apoi ajutat de un necunoscut, Simon Cirineul. „Şi când au ajuns la locul ce se cheamă al Căpăţânii (în traducere Golgota, formaţiune stâncoasă situată la nord de Ierusalim, n.n.), L-au răstignit acolo pe El şi pe făcătorii de rele, unul de-a dreapta şi altul de-a stânga (doi tâlhari, n.n.)”, se scrie în Evanghelia după Luca (23, 33).

Intervievat de un post de televiziune canadian, Jacobovici a precizat că ar trebui să aşteptăm o eventuală confirmare a ideii potrivit căreia cele două cuie găsite la Ierusalim în urmă cu două decenii ar fi fost înfipte în carnea Mântuitorului. În încercarea de a desluşi o parte dintre secretele creştintăţii, regizorul explică, în prima parte a filmului, cum s-a derulat investigarea mormântului descoperit de arheologi la finele anului 1990 şi aflat în prezent la Muzeul Israelului. Îndreptându-şi atenţia înspre Autoritatea israeliană care se ocupă de antichităţi, regizorul a făcut o descoperire uimitoare: „Când am privit în documentele din arhivă, am văzut că, în mormânt, au fost găsite o sticluţă cu parfum şi o monedă. Nu era însă menţionat faptul că în interiorul lui se afla bărbatul care L-a trimis pe Iisus în mâinile romanilor şi apoi pe cruce şi nici faptul că în mormânt au fost găsite două cuie romane”. Timp de peste doi ani, Jacobovici a încercat să dea de urma celor două piroane, despre care aflase, de la Autoritatea pentru Antichităţi, că... fuseseră pierdute. După doi ani şi jumătate de cercetări, le-a găsit în laboratorul de arheologie al Universităţii din Tel Aviv, informează postul de televiziune canadian CTV. „Experţii, nu eu, au spus că cele două cuie seamănă foarte mult cu piroanele folosite la crucificări”, a explicat Jacobovici, adăugând faptul că aceste cuie erau prea mici pentru a fi fost introduse în picioarele lui Iisus.

Potrivit regizorului, citat de AFP şi Agerpres, un piron a fost găsit într-un dintre cele 12 osuare din piatră din camera funerară, iar al doilea a fost găsit pe jos, în sarcofagul atribuit lui „Iosif, fiul lui Caiafa”. Mormântul a fost descoperit în 1990, aceasta fiind considerată una dintre cele mai importante descoperiri în domeniul arheo­lo­giei biblice. 

Gabi Barkai, profesor de arheologie la Uni­ver­sitatea Bar Ilan din Tel Aviv, care s-a ocupat de  excavarea mormintelor la Ierusalim, a confir­mat că aceste cuie datează din secolul I d.Chr., dar că este imposibil de stabilit o dată precisă. Nu­meroşi istorici consideră că majoritatea cruci­fi­cărilor în vremea lui Iisus se făceau fără cuie, cei urcaţi pe cruce fiind legaţi cu funii.