Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel de-al doilea judecător de la Curtea de Apel Ploiești care a făcut notă discordantă cu jurisprudența CCR și a ÎCCJ, considerându-se competent să analizeze o hotărâre definitivă și obligatorie a Curții Constituționale ca pe un act administrativ oarecare, a rămas fără dosar. Asta, deoarece, în urma unei solicitări formulate chiar de către Curtea Constituțională, dosarul a fost strămutat de la Ploiești la Curtea de Apel București. În Capitală, primul termen al procesului strămutat a început cu o avalanșă de cereri de intervenții, formulate, printre alții, de un celebru procesoman, dar și de alte persoane care au mai formulat acțiuni în nume propriu împotriva Curții Constituționale, solicitând anularea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale de anul trecut. Ieri, procesul a fost amânat, deoarece s-a cerut deja recuzarea noului complet de judecată. Este pentru a doua oară când Curtea de Apel Ploiești s-a considerat aptă să judece un act al CCR, după ce, în aprile, alt magistrat de la aceeași instanță a desființat hotărârea de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. În recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție a repus lucrurile în ordinea lor constituțională.
Judecătorul Mihai Cătălin Constantin, de la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Ploiești, cel care, cu nici o săptămână înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2025, și-a arogat competența de a analiza, ca pe orice alt act administrativ, hotărârea Curții Constituționale prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din anul 2024, a rămas fără dosar, în timp ce aștepta să primească documente și lămuriri chiar de la Curtea Constituțională.
După ce, printr-o încheiere din data de 13 mai 2025, acest judecător și-a arogat aceste competențe, el urma să soluționeze o cerere de anulare a hotărârii CCR de anulare a alegerilor de anul trecut la termenul din 27 mai 2025. Numai că, la acel termen, conducerea Curții de Apel Ploiești a dispus scoaterea cauzei de pe rolul acestei instanțe. Asta, deoarece pârâta, Curtea Constituțională, a formulat o cerere de strămutare a dosarului.
Concret, cererea s-a judecat în cadrul Dosarului nr. 1124/1/20205, la Înalta Curte de Casație și Justiție și, ca atare, cauza a fost scoasă de pe rolul Curții de Apel Ploiești, printr-o soluție din data de 21 mai 2025n a președintelui completului de judecată. Dosarul a fost trimis spre competentă soluționare la Curtea de Apel București.
Cereri de intervenție și recuzarea completului
La data de 22 mai 2025, cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București, pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal, sub numărul 297/42/2025.
În acest nou dosar, au fost formulate trei cereri de intervenție. Unul dintre solicitanți este celebrul procesoman Nicodim Eugen Lupea, al doilea se numește Bogdan Costin Ciocoiu, iar al treilea este Cornel Teodor Volintiru. Acesta din urmă a mai chemat el însuși în judecată Curtea Constituțională a României, în data de 14 februarie 2025, cerând Curții de Apel București să anuleze aceeași Hotărâre a Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din anul 2024.
Citește pe Antena3.ro
Noul proces, strămutat la Curtea de Apel București, a avut primul termen de judecată chiar ieri, 3 iunie 2025, când instanța a respins, ca inadmisibilă, o cerere de ajutor public judiciar formulată de către unul dintre cei trei intervenienți. Această cerere va putea fi reexaminată în termen de cinci zile de la comunicare, potrivit minutei acestei încheieri.
De asemenea, tot ieri, a fost formulată și o cerere de recuzare a completului de judecată, motiv pentru care procesul a fost suspendat și amânat pentru un nou termen, care va avea loc la data de 10 iunie 2025.
Acțiuni de „noaptea minții”, cu repetiție, la instanța prahoveană
Reamintim că acest proces a pornit după ce un al doilea judecător de la Curtea de Apel Ploiești a sfidat jurisprudența ÎCCJ și a celorlalte curți de apel din România, care s-au declarat, în zeci de rânduri, necompetente general să analizeze o hotărâre a Curții Constituționale. Este vorba despre judecătorul Mihai Cătălin Constantin, fost polițist, care, la data de 13 mai, a stabilit că este competent să soluționeze o cerere de anulare a Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale de anul trecut. Acesta a admis toate probele solicitate de reclamantă, inclusiv prin emiterea unei adrese către CCR, să pună la dispoziția instanței toate documentele care au stat la baza anulării scrutinului prezidențial. El a pus în discuție chiar și Hotărârea de Guvern prin care au fost organizate alegerile prezidențiale din anul 2025 și urma să soluționeze acest proces în data de 27 mai 2025.
Astfel, în 13 mai 2025, judecătorul Mihai Cătălin Constantin a dispus că „în temeiul articolului 519 alineat 1 Cod procedură civilă, față de neîndeplinirea condiției prin care se stabilește că instanța de sesizare să judece cauza în ultimă instanță, respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a da rezolvare chestiunii de drept ce vizează excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești invocată de Ministerul Public, întrucât dispozițiile articolului 132 alineat 4 Cod procedură civilă, teza II, stabilesc că ar fi supusă recursului hotărârea prin care instanța s-ar declara necompetentă ca «nefiind de competența autorităților române»”.
Mai departe, minuta aceluiași judecător arată că „interpretând per a contrario dispozițiile articolului 132 alineat 4 Cod procedură civilă, Curtea de Apel Ploiești constată că, cel puțin într-o ipoteză, ar putea fi atrasă competența instanțelor românești, întrucât, din examinarea alegațiilor cuprinse în cadrul cererii, acestea s-ar putea încadra formal într-o cerere ce ar putea face obiectul unei cercetări eficiente, în temeiul unor sesizări adresate Ministerului Public, minister care chiar și procedând ipotetic la emiterea unei soluții de clasare (…) ar avea mai departe competența de a sesiza judecătorul de cameră preliminară cu o cerere de desființare a deciziei contestate, în temeiul articolului 549 Cod penal”.
Retorica „Turul 2, înapoi”, într-o minută a Secției de Contencios Administrativ
Cu această explicație, magistratul respectiv afirmă că „inclusiv potrivit principiului că acolo unde se poate mai mult, se poate și mai puțin, atât timp cât parte din alegații pot fi cercetate într-o procedură de excepție, cum este cea penală, cu atât mai mult poate fi cercetată într-o procedură contencioasă”.
În acest sens, judecătorul Mihai Cătălin Constantin susține că „față de dispozițiile anterior menționate, din care rezultă că nicio instanță străină nu poate avea competența de a se pronunța, și cel puțin o instanță românească, fie aceasta și penală, ar fi competentă să se pronunțe cu privire la parte din alegațiile cuprinse în cererea reclamantei, observând că, din jurisprudența depusă la dosarul cauzei de către reclamantă, se face dovada că s-a procedat la anularea unei Hotărâri a Curții Constituționale de către Curtea de Apel București, prin sentința civilă nr. 2924 din 20 august 2018, rămasă definitivă (…), Curtea de Apel Ploiești se declară competentă material, teritorial și funcțional să soluționeze cererea”.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Același magistrat a luat act că nu s-au mai invocat alte cereri și că, „pe probe, declară admisibile și încuviințează proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei”. Mai mult, „încuviințează proba cu înscrisurile obținute din mediul online ce constă în nota înregistrată la Administrația Prezidențială și respinge ca nefondată încuviințarea probei cu înscrisuri ce constă în documentul postat pe site-ul CCR ce datează din februarie 2025, care este redactat în limba franceză și care cuprinde date despre pretinsa utilizare a aplicației XXXX (cel mai probabil, se referă la rețeaua TikTok – n.red.) într-un atac cibernetic, motivate de faptul că analiza legalității deciziei CCR se rezumă la examinarea legalității acesteia din perspectiva datelor și faptelor existente la momentul emiterii acesteia. Or, acest raport informativ prezentat în limba franceză este emis ulterior”.
La finalul acestei încheieri, magistratul Curții de Apel Ploiești a decis ca, în temeiul articolului 13, alineat 1, din Legea nr. 554/2004, să încuviințeze „proba cu toate înscrisurile ce au stat la baza deciziei contestate (a Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din anul 2024 – n.red.), astfel că, la solicitarea reclamantei, Curtea de Apel Ploiești emite adresă către Curtea Constituțională a României pentru a le transmite acestei Curți”.
Nu în ultimul rând, Curtea de Apel Ploiești „constată că, pentru soluționarea cererii de suspendare a executării deciziei CCR, se supun a fi analizate înscrisurile încuviințate, ca probe, la cererea reclamantei, judecarea cererii de suspendare urmând a fi analizată mai cu seamă că suspendarea deciziei CCR urmată de anularea Hotărârii de Guvern de organizare a alegerilor electorale contemporane nu afectează simpla organizare a acestora”. La final, Curtea de Apel Ploiești a prorogat și discutarea unei sesizări a Curții de Justiție a Uniunii Europene, „pentru următorul termen de judecată”. Cererea a fost formulată, evident, tot de către reclamantă.
Precedentul magistratului Alexandru Vasile, cu nouă zile înainte de primul tur al alegerilor din 2025
Această atitudine vine după ce, în luna aprile, cu o săptămână înainte de primul tur, un alt judecător de la aceeași instanță ploieșteană a dispus anularea anulării alegerilor din 2024, sentința sa fiind desființată, definitiv, la ÎCCJ.
Pentru a doua oară, așadar, un judecător de la Curtea de Apel Ploiești consideră că poate judeca un act al Curții Constituționale cu caracter definitiv și general obligatoriu. Asta, după ce, colegul lui Mihai Cătălin Constantin, Alexandru Vasile (FOTO), a anulat, cu 9 zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 de anulare a alegerilor prezidențiale din anul 2024.
Înalta Curte de Casație și Justiție a restabilit ordinea de drept, desființând soluția de la Ploiești și stabilind, încă o dată, necompetența generală a instanțelor judecătorești în această materie.
