Poliţia din Filipine a confiscat 22 de pungi pline cu vase sparte de la o bandă de hoţi de antichităţi, informează Reuters, citată de Yahoo News.
Experţii de la Muzeul Naţional din Manila au studiat piesele şi au ajuns la concluzia că acestea aparţin unui trib care trăia în regiune în urmă cu mai bine de 2.000 de ani. Eusebio Dizon, conducătorul echipei de arheologi de la Muzeul Naţional, este de părere că oamenii care au modelat aceste vase au alte origini decât triburile indigene, deoarece triburile care au supravieţuit până în prezent, cum ar fi Manobo, Tiruray şi B’laan, nu-şi îngropau morţii în vase antropomorfice pictate. "Nu ştim de unde provin aceste vestigii, pentru că cei care au încercat să le scoată din ţară nu ne-au spus exact de unde le-au luat. Sunt sigur însă că obiectele nu sunt false", a declarat Dizon. Zona aproximativă a descoperirii se află în provincia Sarangani, în apropierea oraşului Palembang. Pentru a afla mai multe date despre aceste vestigii, arheologii ar trebui să facă săpături în regiunea de provenienţă, însă această presupusă zonă se află sub controlul rebelilor musulmani, care cer sume imense pentru a accepta ca pe teritoriile lor să se deruleze investigaţii arheologice. Cercetătorii sunt de părere că această descoperire care îmbogăţeşte tezaurul preistoric al ţării trebuie protejată cu orice preţ.
ARTĂ ABORIGENĂ
Peşterile din regiunea Arnhem Land, nordul Australiei, ascund poate cele mai impresionante picturi aborigene din toate timpurile, informează National Geographic News. Colecţia, care cuprinde mii de desene şi cel mai mare sit de pictură în piatră din Australia, a fost descoperită de o echipă de cercetători condusă de Ronald Lamilami. Dacă cele mai vechi desene datează de acum 15.000 de ani, cele mai noi au fost aşezate pe piatră acum 50 de ani. Vapoare, nave de linie şi biplane, toate acestea descoperite printre picturile din peşteri, demonstrează contrariul teoriei conform căreia aborigenii australieni au trăit izolaţi în cea mai mare parte a istoriei lor.
HALUCINOGENE ÎN ANZI
Primele dovezi ale consumului de droguri în Anzi s-au descoperit în părul unei mumii, informează National Geographic News. Cercetătorii au studiat 32 de mumii ale culturii Tiwanaku, predecesoare incaşilor, descoperite în Valea Azapa, Deşertul Atacama din Chile. În părul acestor mumii s-a descoperit compusul numit harmină, un antidepresiv puternic, care ajută foarte mult la absorbţia halucinogenelor în corpul uman. "Aceşti indivizi ingerau harmina în practicile terapeutice sau medicina, unele utilizări fiind asociate cu sarcina sau naşterea", a declarat coautorul studiului Juan Pablo Ogalde, arheolog chimist la Universitatea Tarapacá din Arica, Chile.
ADVERSARII EGIPTENILOR
Membrii fundaţiei bosniace Piramida Soarelui susţin că dealurile abrupte din afara oraşului Visoko ascund cea mai veche şi mai mare piramidă din lume, construită de o civilizaţie foarte avansată, de mult pierdută în negurile vremii, relatează Discover Magazine. La baza acestei concepţii se află conducătorul fundaţiei, Sam Osmanagich, care a observat pentru prima dată asemănarea izbitoare a dealurilor din Bosnia cu piramidele maiaşe în 2005. Deşi susţinut de oficialii bosniaci şi promovat de agenţii de turism din ţări ca Statele Unite, Germania, Norvegia şi Croaţia, teoria lui Osmanagich este considerată absurdă şi contestată vehement de arheologii profesionişti şi amatori din întreaga lume.
FOCUL – PRIMELE UTILIZĂRI
Un nou studiu, efectuat de cercetătorii israelieni, arată că oamenii erau capabil să stăpânească focul în urmă cu 790.000 de ani, informează Reuters, preluată de Yahoo News. Mai mult decât atât, ei nu se bazau doar pe fenomenele naturale cum ar fi fulgerul, care produceau incendii, ci aveau şi capacitatea de a produce foc. Metodele exacte prin care aceştia produceau scânteia nu se cunosc încă, însă s-au descoperit urme de cremene arsă, prezente de-a lungul a 12 generaţii. "Datele arată că există o utilizare continuă şi controlată a focului de-a lungul multor civilizaţii şi că nu erau dependenţi de focul produs natural", a declarat arheologul Nira Alperson-Afil. Această descoperire a permis primilor oameni să se aventureze spre ţinuturile necunoscute din nordul Africii.
LOCUINŢE GRECEŞTI
O echipă de arheologi a descoperit în nordul Greciei ruinele unei case neolitice. Potrivit ministrului elen al Culturii, astfel de descoperiri sunt rare, iar aceasta ar putea oferi informaţii preţioase despre viaţa de zi cu zi, aşa cum se desfăşura ea în urmă cu 6.000 de ani. Arheologii au făcut săpături timp de cinci luni în regiunea Pella din nordul ţării, pentru a scoate la iveală o clădire de 58 de metri pătraţi, formată dintr-o bucătărie cu două cuptoare şi încă două camere, care prezintă dovezi că fermierii din epoca pietrei procesau grâul în propriile case. Bârnele din lemn şi lutul din care era construită casa prezintă urmă de foc, iar restul obiectelor din interior, cum ar fi vase şi unelte din piatră oferă dovezi clare că locuinţa a fost distrusă de un incendiu.
Citește pe Antena3.ro