Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Femelele delfin au o metodă neobişnuită de a-şi învăţa puii să le recunoască: ele fluieră de zece ori mai mult ca de obicei după naşterea micuţilor, informează oamenii de ştiinţă citaţi de BBC.
Femelele delfin au o metodă neobişnuită de a-şi învăţa puii să le recunoască: ele fluieră de zece ori mai mult ca de obicei după naşterea micuţilor, informează oamenii de ştiinţă citaţi de BBC. Cercetătorii sugerează că acest fenomen se datorează, cel mai probabil, nevoii materne a acestor femele de a fi în contact cu puii, care în primele săptămîni după naştere pot să confunde alte femele cu propriile mame, deoarece delfinii socializează foarte repede cu alte exemplare din specia lor. Fluieratul excesiv al femelelor delfin poate fi explicat şi prin acest proces de “imprimare” a sunetului specific mamei care se adresează puiului. Acest fenomen împiedică şi confuziile femelelor delfin care uneori “fură” puii altor mame. Spre surprinderea cercetătorilor, mamele delfin nu îşi învaţă puii să fluiere, sunetele acestora nesemănînd aproape niciodată cu cele ale părinţilor. “Este interesant că sunetele emise de puii femele sînt mult mai asemănătoare cu cele emise de animalele din mediul lor cu care nu interacţionează”, susţine zoologul Deborah Fripp.
Organisme la adîncime
Oamenii de ştiinţă americani au descoperit o formă inferioară de viaţă, care trăieşte la aproape doi kilometri adîncime în scoarţa terestră, informează SPACE.com. Bacteria face parte dintr-un grup de microbi subterani descoperiţi într-o mină de platină din Africa de Sud. Acest organism este specific mediului, spre deosebire de majoritatea grupurilor de microbi recoltaţi pînă acum din aceeaşi zonă. Echipa de specialişti americani a testat mai multe probe de nămol recoltat din mine tocmai pentru a determina în ce proporţie mediul de microbi al zonei este invadat de organisme nespecifice, introduse în timpul săpăturilor efectuate de oameni. Spre surprinderea lor, biologii au descoperit că suprafaţa terestră este încă un mediu care ascunde organisme unice, nedescoperite pînă acum.
Caii albi suferă de o mutaţie genetică
Caii albi au o genă mutantă care le determină culoarea, scrie cotidianul britanic Times în pagina sa electronică. Un studiu efectuat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea suedeză Uppsala arată că ADN-ul acestor animale conţine o genă care accelerează procesul de îmbătrînire şi schimbă culoarea părului. Cercetătorii cred că majoritatea cailor de culoare albă este descendentă a aceluiaşi strămoş mutant din punct de vedere genetic, care nu ar fi supravieţuit în sălbăticie fără ajutorul oamenilor. Gena “vinovată” provoacă schimbarea culorii cailor după aproape şase ani de la naştere, aceştia avînd iniţial blana de culoare maro sau neagră. În plus, pe lîngă faptul că aceşti cai albinoşi sînt ţinte uşoare pentru prădători în sălbăticie, prezintă riscul ridicat de a dezvolta diverse forme de cancer al pielii.
Viermi matematicieni
Viermii inelaţi efectuează calcule matematice pentru a găsi surse de mîncare, informează LiveScience. Cercetătorii de la Universitatea din Oregon, SUA, au descoperit că aceste organisme calculează intensitatea diferitelor gusturi pe care le întîlnesc şi modul în care se schimbă acestea pe parcursul deplasării pe diferite distanţe, pentru a afla dacă se îndreaptă spre o sursă de mîncare sau dacă trebuie să schimbe direcţia.
Insectele din chihlimbar
Paleontologii spanioli au descoperit rămăşiţele unor insecte, conservate în chihlimbar, dintr-o specie necunoscută care a dispărut cu mult înainte de ultimii dinozauri, scrie AFP. Bucăţile de chihlimbar care “găzduiesc” aceste insecte datează de aproximativ 110 milioane de ani şi au fost descoperite conservate foarte bine într-un sit din provincia spaniolă Cantabria. Printre insecte se numără cîteva tipuri de arahnide “prinse” împreună cu firele propriilor pînze şi cu rămăşiţe de plante.
Mamuţi descoperiţi accidental
Două schelete parţial complete, aparţinînd unor mamuţi tineri, au fost descoperite întîmplător pe un teren de construcţie a unei clădiri comerciale din Minsk, Belarus, scrie AFP. Paleontologii estimează că animalele au trăit într-o perioadă apreciată între 25.000 şi 45.000 de ani în urmă. “Este o descoperire foarte importantă pentru noi”, susţine Alexander Medvedev, directorul departamentului de arheologie al Academiei de Ştiinţe din Belarus. Cei care au descoperit în mod accidental oasele nu şi-au dat seama de vechimea lor pînă cînd nu au văzut printre ele şi colţi din fildeş.
